Sabotaj

12 Februarie 2012 23:23 | Comentarii
Laurenţiu Parnică

Mă întâlnesc zilele trecute prin centru un un primar de comună, o cunoștință mai veche.

Transpirat tot, cu capul gol și cu hârtii fluturând în mână, înota printre oameni ca un pește disperat să iasă din a cvariu. Îl opresc cu un salut prelungit și dau să aflu care e problema. Cătrănit, primarul oftează de câteva ori și iese încet din starea de agitație, după care își aprinde o țigară și începe să povestească. ”Am mari probleme. Nu știu cine mi-a pus gând rău. Mă terorizează de câtvea săptămâni bune. Mi-a pus toată comuna în cap. Totul era bine și frumos acum o lună. Oamenii mă iubeau. Veneau la mine cu cadouri. Mă saluta toată lumea pe stradă... Să trăiți, dom primar!... Banii curgeau.... Începusem să mai fac și eu câte un etaj la cele două casse pe care am reușit să le ridic până acum. Apoi, din senin, a început coșmarul. Într-o zi, stăteam liniștit în fotoliu și îi spuneam unui consătean cât de mult mă sacrific eu pentru el și că trebuie să îmi fie recunoscător... La un moment dat, ușa se trântește de perete și în biroul meu intră vreo zece oameni. Nervoși, se aruncă pe birou și încep să îmi care la înjurături... Eu mirat, îi întreb cu ce le-am greșit. Unu din ei îmi zice că mi-am luat-o în cap și că el nu e, scuzați cuvântul, pulime.... Eu, mai mirat, întreb cine i-a zis că e... El mă ia de guler și mă duce afară din primărie și îmi arată ușa de la intrare. Eu citesc uimit pe ușă afișul cu orarul. Nu mai scria Program cu publicul, scria Program cu pulimea.... Atunci mi-am dat seama. Am rupt orarul, am cerut scuze și i-am calmat.... Am crezut că a făcut cineva o glumă proastă. Numai că apoi, după vreo două zile, primesc un telefon de la minister. Chiar ministrul!... Îmi zice:Ești tâmpit sau chiar ți s-a urât cu fotoliul de primar? Pe mine mă trece un fior.... Întreb care e problema. Apoi aflu că în ultimele solicitări către minister, acolo unde trebuia să scrie instituția publică, lipsea de fiecare dată b-ul din publică. Îmi cer mii de scuze și dau vina pe angajați. După câteva zile, apare pe clădire scris cu litere aurite ~Palatul primarului~ și, sub titlu, cu litere mai mici:~ șpaga îți deschide uși~. Până să apuc eu să dau jos semnul, m-am trezit iar cu oamenii pe cap, să îmi dea una, nu alta... Apoi, au început să apară prin curțile oamenilor, prin terenuri de pe câmp, peste noapte, peste tott, steaguri înfipte în pământ, pe care scrie ~ Adjudecat de primar~. Am explicat eu cât am putut că nu sunt eu de vină, dar tot mi-am luat o bătută. Mai apoi, cineva mi-a vopsit gardul în portocaliu și a scris frumos și mare: ~Eu trăiesc bine~.... Din acel moment, cu greu am mai putut ieși din casă... Oamenii mă vânează pe oriunde mă văd. Sunt disperat. Nu mai știu ce să fac. Mă simt sabotat și sunt nevinovat!.... Nimic din ce au văzut oamenii nu e adevărat. E o manipulare! Au fost manipulați!. Nu înțeleg de unde atâta ură pentru mine! Acum mă duc la partid să le cer o mașină de servici. Pe-a mea a scrijelit cineva cu cuțitul ~Aici sunt banii dumneavoastră~.... ”

vizualizari: 399

•  COMENTARII (2)

• 1. io (IP 188.24.244.33)

  foarte tare. mi-a placut :)))))) (21:51:31)

• 2. Vasi (IP 109.100.46.59)

  Pe mine m-ar interesa cum ai prelungit salutul?.....in rest sunt plin de compasiune SI eu pentru paduchiosii aia incompetenti din pdl.... (22:58:48)

• Opinia ta:

  Nume:
  Comentariu:
  Scrie codul: 8185