X

Omul caine

Bogdan Brylynski

îl vezi la fiecare colţ de stradă. Are două feţe. De cele mai multe ori e vecinul de curând mutat în cartier. Cel pe care îl latră câinii şi are impresia că dacă a devenit proprietar, totul trebuie să se schimbe în jurul lui, după chipul şi asemănarea lui. E omul care vine să distrugă micul eco-sistem creat în jurul scării, unde, curios, doar ceilalţi vecini sunt în stare să iasă din scară nelătraţi iar el nu. Genul de persoană care se constituie proprietar peste obiceiurile vecinilor şi animalelor, care nu ţine cont de nimeni şi nimic. Distracţia lui favorită e răcnetul. îi place la nebunie să îşi audă glissando-urile pe câteva octave în timp ce zbiară la toţi ceilalţi vecini care îndrăznesc să hrănească animalele. Pe el îl deranjează şi asta pune punct oricărei alte discuţii. Genul de om care nu se poate adapta nici dacă îl plantezi în mijlocul unei piscine cristaline alături de douăzeci de fotomodele. Sigur vor avea un cusur, sigur îl vor deranja. Şi închis în propriu-i cămin îşi freacă fericit mâinile. în viaţă, important e să te impui. De puţine ori e cuplul în vârstă de la blocul vecin care îşi păstoreşte zilnic grădina construită abuziv pe un teren care ar trebui să fie al statului dar este acoperit de roşii, ardei şi porumb. Acesta e genul de om periculos, şarpele cu zâmbetul pe buze care te minte descoperindu-şi gingiile într-un gest de tandră afecţiune. E omul care făureşte planuri macabre în mintea sa şi le pune în aplicare tot timpul după apus sau imediat înainte de răsărit. El nu se dă niciodată în lături de la nimic. N-are mamă, n-are tată. Nu iubeşte nimic, nu îl impresionează nimic. Este în stare să ungă cu vaselină un nuc ca să fie sigur că purcoiul de copii aflaţi în vacanţă nu se suie în el. N-are niciun drept, dar îl consideră nucul lui. Ignorantul a uitat, când era copil, cum trecea pe sub sârma ghimpată sau pe sub gardurile date cu păcură. A uitat că nu-l oprea nimic. Şi cu toată vaselina unsă pe trunchi, nu-şi poate înfrânarea ameninţarea „te zic la mă-ta că ştiu unde stai”. E periculos şi lipsit de scrupule. Nu ezită să arunce la tomberon doi căţeluşi de patru săptămâni şi să îşi frece fericit mâinile când malaxorul îi transformă într-o masă amorfă de carne tocată şi oase zdrobite. E omul care îşi are antamat pe vecie un loc cald, mirosind a smoală. Pentru eternitate.

 

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

3 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    mika

    ce sa zic !? l-ai descris perfect … ptr. ca eu cunosc un astfel de “om” din pacate ! ai uitat sa scrii si despre perfidia care face casa buna cu el…

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    eugen

    omul asta cu locul cald mirosind a smoala poate fi si gazetarul care periodic se simte obligat sa-si dea cu parerea lui de liber-cugetator, despre traditie, credinta, preoti…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact