X

Salariul unui judecator inainte de greva – 4.953 de lei

Magistraţii şi-au oprit, în mare parte, activitatea de judecată. Nu numai pentru salarii, ci şi pentru ordine în Justiţie. Judecătorul sibian Liviu Odagiu are nouă ani în magistratură şi, în interviul pentru Turnul Sfatului, vorbeşte deschis despre salariul său, despre sporuri, ore suplimentare şi imaginea ţăndări a Justiţiei.

Reporter: Judecătorii au salarii mari.

Liviu Odagiu: Am văzut comentarii multe despre salariile “exorbitante” pe care le au cei din magistratură – se vorbeşte de salarii de 500 de milioane, de 100 de milioane, de 80 de milioane. Eu vă pot arăta fluturaşul meu de salariu, pe luna iunie. Sunt judecător de nouă ani de vechime şi cu grad de Tribunal. Singurele sporuri sunt vechimea în muncă, sporul de toxicitate şi cel cu stabilitatea în magistratură, de 15 la sută. (în total, 4.593 de lei – n.r.)

R.: Un muncitor nu poate spune despre acest salariu decât că este unul bun.

L.O.: Cine a zis că vreau să mă compar cu un muncitor. Tot respectul pentru orice profesie, dar totuşi, în perioada în care eram în facultate şi învăţam la examene, în perioada în care eram la Institut, dădeam alte examene de licenţă, de admitere în Magistratură, de terminare a Institutului, de definitivat, cu tot respectul, dar probabil că acel muncitor ajungea acasă la ora patru, deschidea televizorul, îşi desfăcea o bere şi stătea liniştit. Şi dormea liniştit. Dacă toţi am fi judecători, cine ar mai coase costumele şi cine ar mai lipi papucii?

R: Chiar credeţi că acest protest va avea o finalitate fericită pentru dumneavoastră?

L.O.: Eu sunt convins. De principiu, de asta îl facem, să aibă o finalitate, nu ca să ne aflăm în treabă. Este o formă extremă şi, cel puţin de când sunt eu în sistem, este prima dată când se întâmplă aşa ceva.

R.: Cum v-a afectat pe dumneavoastră direct situaţia financiară din Justiţie?

L.O.: Trebuie făcută o precizare. S-a discutat foarte mult că principala şi singura nemulţumire a judecătorilor ar fi legată de salarii. Problema este fals pusă. Nu salariile sunt singura nemulţumire. Problema se referă la Justiţie în ansamblu. Poate că problema centrală este încărcătura de cauze pe judecător, inexistenţa unei normări a activităţii. Aşa cum săptămâna asta pot să judec 20 de dosare, săptămâna viitoare pot să am 100 şi nimeni nu mă întreabă dacă am timp să le citesc, dacă am timp să le judec, dacă am timp să redactez apoi minutele, să fac pronunţările şi motivările.

R.: Exemplu?

L.O.: Dacă vreţi să vedeţi, acesta este un singur dosar trimis în judecată de DNA (vraful de hârtii se înalţă peste jumătate de metru de la podea – n.r.). Aici sunt numai dosarele de urmărire penală în număr de 18, care însumate, fiecare cu câteva sute de pagini, duc la câteva mii de pagini. Pe care eu trebuie să le citesc. Numai citind acest dosar trebuie să citesc mai mult decât au citit alţii probabil toată viaţa lor, dar sunt mari maeştri în a spune dacă în Justiţie se munceşte sau nu. Vrem o normare – să se spună că, în calitate de judecător, poţi intra numai cu, de exemplu, zece dosare, căci atât îţi permite timpul, să le citeşti, să ai timp să citeşti şi legislaţia, dar şi tratate, cursuri şi reviste.

R.: Concret. Dumneavoastră câte ore munciţi pe zi?

L.O.: Teoretic, eu ar trebui să ajung la şapte şi să plec la ora trei. Evident, nu poţi să respecţi acest program de lucru dacă vrei să studiezi dosarele, să studiezi şi să citeşti în plus. Atunci, încep de la şapte, iar în ziua de şedinţă pot să plec şi la 12 noaptea. Sunt şi zile în care poate plec la trei, dar nu foarte multe. Şi nu sunt singurul, toţi colegii mei fac aşa. Ca să nu vorbim de sâmbăta şi duminica. Tot timpul veţi găsi câţiva colegi. Şi nu numai judecătorii, şi grefierii sunt în aceeaşi situaţie. Când ai făcut 80 de încheieri şi sute de adrese de făcut, nu poţi să pleci la trei.

R.: Această muncă peste program era plătită corespunzător?

L.O.: Nu e plătită deloc. Dacă stau peste program este problema mea, că stau. Nu primesc zile libere, nu primesc bani în plus. Salariul meu e fix indiferent că stau opt ore, indiferent că stau 12. La Secţia Penal, unde sunt eu, sunt şi în weekend propuneri de arestare, sâmbăta şi duminica. Vin atunci la serviciu, stau trei-patru ore până se soluţionează, dar nimeni nu plăteşte în plus această perioadă sau vreo zi liberă. Le fac că aşa trebuie.

R.: Această normare ar însemna necesitatea angajării unor noi judecători?

L.O.:  Aici discuţia e mult mai complexă, depinde şi de politica penală a statului – vorbesc de penal, pentru că eu aici lucrez. Doreşti ca pentru orice discuţie în contradictoriu pe stradă să dai posibilitatea oricui să ajungă în penal sau vrei ca, într-adevăr, o statistică penală să reflecte problemele serioase ale societăţii. Aşa sunt zeci de oameni care imediat ajung şi fac acţiuni la Tribunal, care încarcă în mod neserios activitatea instanţelor. Dar pe mine mă obligă să citesc dosarele, chiar dacă după două termene ei se împacă. Şi se mai şi supără că trebuie să plătească cheltuieli de judecată.

R.: Şi cine să facă această reformă profundă?

L.O.: In mod sigur nu eu. Asta e treaba politicului să facă reforma, să îmi dea legile pe care să le aplic.

R.: Până la urmă, tot acest protest al dumneavoastră se va interpreta şi decide tot politic. Mizaţi pe faptul că alegerile prezidenţiale sunt un punct de presiune în plus?

L.O: Nu sunt de acord că există influenţă politică. Pe mine nu are ce să mă influenţeze politic că vreau să am mai puţine dosare pe rol sau să mi se plătească salariul ca şi până acum. Chestiunea cu neparticiparea judecătorilor în birourile electorale s-a pus de la alegerile din 2004. Că nu au ce căuta acolo. Să judece cererile care vizează procesul electoral este altă problemă, dar nu au de ce să conducă birourile electorale. Şi aici este o contradicţie: pe de o parte, toţi spun că Justiţia este coruptă şi slab pregătită, dar când vin alegerile toată lumea vrea ca în birourile electorale să fie judecători, că sunt imparţiali. Nu e un punct de presiune pentru că, la fel de bine, mâine se poate schimba legea, iar din Biroul electoral central să nu mai facă parte judecători. Şi povestea s-a încheiat.

R.: Protestul afectează şi imaginea judecătorilor şi a Justiţiei.

L.O.: E adevărat şi e greu. Eu am fost ieri în sală, am avut 12 cauze. Oamenii aflaseră că urmează protestul şi erau foarte puţini în sală. Dar tot ţi-e greu să le spui şi acelora puţini că urmează să se amâne cauza lor din cauza protestului tău. Oricum aceste procese, mai devreme sau mai târziu se vor soluţiona. Mai târziu, dar nu la anul. Nimeni nu îşi doreşte ca acest protest să se lungească până la Crăciun. Că va afecta imaginea Justiţiei… mai jos de atât se poate? Mă îndoiesc.

R.: Până la urmă, vinovat de imaginea Justiţiei este numai sistemul actual sau şi magistraţii care îi intră în componenţă?

L.O: Cred că toată lumea. Dintre magistraţi, până acum, nimeni nu a avut curaj să facă o acţiune de protest mai serioasă. Dacă aşa ceva se întâmpla mai demult, în primii ani de după Revoluţie, situaţia era alta. Dar toată lumea a tăcut, să meargă şi aşa, lasă că o să fie bine, că pe lângă celelalte două puteri suntem şi noi putere în stat, dar acum s-a ajuns într-un punct de unde nu se mai poate coborî. Şi, până la urmă, nu e vorba doar de aplicare a legilor, care sunt aşa cum sunt, bune sau rele. Căci, după cum se poate vedea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ultimele hotărâri asta spun – haosul legislativ din România duce la hotărâri proaste. In momentul în care acum este o lege, peste o săptămână se schimbă, ce să mai scrie cineva un articol de specialitate, să vezi o altă opinie decât cea la care te-ai gândit tu? In penal, la Curtea Europeană, sunt foarte multe hotărâri care nu au nicio legătură cu judecătorii din România. Imi pare rău că nu am acum să vă arăt exemple, unde statul este de vină pentru că nu a adoptat legislaţia corespunzătoare.

R.: Clar, modificările cerute sunt ample. Cine se poate angaja şi cum vă poate convinge că se vor produce modificări, astfel încât Justiţia să îşi reia activitatea?

L.O.: In măsura în care nici măcar nu stai de vorbă nici cu reprezentanţii CSM, nici cu cei ai organizaţiilor profesionale, este greu să mă convingi. Să se ajungă la un consens pe o politică viitoare, serioasă. Am în faţa mea Codul Penal. Dacă vă uitaţi, din 1969 până în 1990 a fost modificat o singură dată, în 1973. Din 1990, uitaţi-vă pe câte pagini se întind modificările. Sunt legi consecutive. Din 3 august, până în 15 noiembrie 2000, Codul Penal se modifică. In decurs de trei luni se modifică de două ori. Apoi în 22 noiembrie mai apare o ordonanţă, deci la şapte zile după cea din 15 noiembrie. Nici nu apucă să se publice în Monitorul Oficial că deja se modifică.

R.: Chestiunea reducerii salariilor cât de mult a contat în decizia opririi activităţii? A fost factorul declanşator?

L.O.: A fost picătura care a umplut paharul. A contat foarte mult. In orice stat democratic, sunt cele trei puteri care trebuie să se controleze una pe alta, nu să fie una mai presus decât alta. Acum, sunt de acord, că nu toţi judecătorii de la toate nivelurile să aibă salarii de ministru sau de preşedinte. Dar nu se poate ca ministrul şi aparatul să fie la vârf, iar restul la bază. Vorbesc aici de cele trei puteri în stat, nu mă refer şi la medici şi la profesori, este o altă discuţie acolo. Dacă mă pui la baza sistemului, îţi arăţi desconsiderarea faţă de mine.

R.: Concret. Un judecător începător cât ar trebui să câştige astfel încât să fie motivat şi financiar?

L.O.: Sincer, nu ştiu. Acestea sunt probleme vechi. Când am intrat eu în sistem, era după 2000, lucrurile se îmbunătăţiseră, existau tot felul de stimulente ca să fii determinat să rămâi în sistem. Altfel, la fel ca în 1990, toată lumea pleacă în avocatură. Pentru ce să stau aici până la 12 noaptea, să îi arestez pe unii în sală, iar toţi aparţinătorii din sală să mă aştepte apoi în faţa instanţei şi să am discuţii pe stradă de ce l-am arestat pe unul şi altul.

R.: Acum e criză. Personal aţi fi de acord să renunţaţi la o parte din salariu în această perioadă, de un an, doi, trei?

L.O.: In măsura în care aş vedea că şi celelalte două puteri sunt dispuse să facă acelaşi lucru. Dar nu unii au telefon, au laptop, au maşini la scară, au tot ce le trebuie, nu plătesc chirii, iar eu să plătesc totul şi să renunţ. Dacă ar fi o unitate, aş fi şi eu dispus să renunţ, dacă şi ceilalţi au privaţiunile ce mi se impun mie. Eu în afară de această funcţie nu pot nici măcar să vând flori în piaţă.

R.: Justiţia din România poate căpăta credibilitate, căci nu prea are…

L.O.: ..da, corect, sunt de acord…

R.: …poate deveni credibilă dacă se produc aceste modificări, cu reforma profundă, salarizare bună şi aşa mai departe?

L.O.: Da, dar trebuie coroborate şi cu o cultură mai bună a cetăţeanului. In momentul în care, precum în orice stat democrat, după cum ai medic de familie să ai şi avocat de familie, ca nu pentru orice lucru tu să mergi la tribunal şi să faci plângere, iar când eşti întrebat tu să răspunzi “nu înţeleg”, atunci o să fie mai bine. Şi când o să se înlăture acea discuţie cu “toţi judecătorii sunt corupţi, toţi avocaţii sunt hoţi”. Până la urmă, de Justiţie toată lumea o să aibă nevoie.

R.: In această perioadă a protestului, dumneavoastră intraţi în sală să judecaţi vreo cauză?

L.O.. Da. Eu am intrat în sală ieri, fiind miercuri. Printre cauze era şi una pentru un arest preventiv. Aceea s-a judecat. Pentru restul, din păcate, am acordat termen peste o lună. Am avut şi un cetăţean care are o cauză strămutată de la Craiova, a fost foarte nemulţumit. La fel de adevărat e că acea cauză a mai avut până acum şapte termene, la care el nu a venit, tot timpul a trimis cerere de amânare, că mai are alte procese prin ţară.


“Chiar acum, în iulie, a venit la Sibiu o delegaţie a judecătorilor austrieci. Au fost vreo 35, de la Inalta curte a dânşilor până la ultimele instanţe. La un moment dat, unul dintre colegi a ridicat o problemă – la ei, în ultimul timp, de câte ori s-au modificat, de exemplu, legile proprietăţii? Au răspuns că nu s-au mai modificat de prin 1950. Iar la noi, în decurs de şapte-opt ani, s-au modificat de 50 de ori. Când au auzit, a fost un murmur de dezaprobare generalizat, că aşa ceva este inadmisibil. Nici tu nu mai ştii ce să aplici, nici cetăţeanul ce să facă”, Liviu Odagiu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

2 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    aaa

    Dupa cate stiu judecatorii nu au voie sa faca greva si totusi ei care trebuie sa aplice legea o incalca asa ca ne putem astepta ca politistii sa sa se apuce (cei care nu o fac deja) sa fure dar sa si omoare ,mediciii sa -si omoare pacientii samd.La majoritatea judecatorilor le este frica ca li-se va umbla la salariile nesimtite care si le au dat unii la altii din bransa probabil ca nu-si mai pot platii creditele pt vilele si terenurile cumparate la 10-20% din valoare ale amaritilor care au intrat in faliment sau nu mai pot returna banii la banci, scoase la licitatii manarite doar ei si inca cateva categorii de banditi.Hienele astea vor ca in cativa ani sa-se aranjeze pe generatii fara sa conteze legea pe care spun ca o apara sau macar bunul simt.Cat timp isi vor mai bate joc de cei care ii platesc sa-i apere si ei ii fura?! RUSINE!!

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    JUSTITIABIL

    1.NU EXISTA TEMEI LEGAL PENTRU ACEASTA ACTIUNE.COROBORAT SI CU MOTIVELE DE AMANARE NELEGALE, BAZATE PE NISTE NORME INTERNE, ACEASTA SPECIE DE MAGISTRATI SI-A DAT EXAMENUL LA LEGISLATIE-NOTA 4.
    2.INTRUT-UN STAT DEMOCRATIC,ACEASTA ACTIUNE DE PROTEST ESTE FOARTE GRAVA,AVAND IN VEDERE CA ACESTI SANTAJISTI DESFASOARA O ACTIVITATE DE MONOPOL SI IN PLUS CONFUNDA PUTEREA JUDECATOREASCA CU PROPRIA PERSOANA -NOTA 3.FAPTA RESPECTIVA SE NUMESTE DENEGARE DE DREPTATE SI IN ORICE STAT DEMOCRATIC MAGISTRATUL RESPECTIV VA FI DESTITUIT FARA NICI-O DISCUTIE.NU E CAZUL, PT CA LA NOI CSM ESTE DE FAPT UN FEL DE SINDICAT AL MAGISTRATILOR.DESTITUREA CELOR CCA 5000 DE MAGISTRATI N-AR FI NICI-O PAGUBA AVAND IN VEDERE CALITATEA ACTULUI DE JUSTITIE INFAPTUT DE ACESTIA CA SI FAPTUL CA AVEM CCA 50000 DE JURISTI IN RO.
    3.IN CONDITIILE ACTUALEI CRIZE ECONOMICE,CAND MILIOANE DE ROMANI SE LUPTA CU PRIVATIUNI MATERIALE DE TOT FELUL,ACTIUNEA ACESTORA ESTE SI PROFUND IMORALA,AVAND IN VEDERE VENITURILE PE CARE LE OBTIN.ORI UN MAGISTRAT IMORAL ESTE SI CORUPT SAU EVENTUAL CORUPTIBIL.
    4.PE FOND,ACESTIA TOT TIMPUL VORBESC DOAR DE SALARIUL PE CARE IL AU,CARE ORICUM ESTE DESTUL DE CONSISTENT,FARA A PRECIZA DE FAPT VENITURILE PE CARE LE PRIMESC CA URMARE A SPORURILOR.ORI ESTE EVIDENT CA DACA SALARIUL REPREZINTA C-VAL ACTIVITATII DESFASURATE ESTE ABSURD CA VENITURILE DIN SPORURI SA DEPASEASCA DE MULTE ORI VALOAREA SALARIULUI.UN JUDECATOR DE TRIBUNAL PRIMESTE INTRE 80-90 DE MILIOANE IN MANA.
    IN CONCLUZIE,CUM SPUNE POETUL,ACESTI DOMNI TRAIESC IN ZARISTE COSMICA,CA SA MA EXPRIM TOTUSI ELEGANT SI IN ORICE CAZ,MAI E MULT PANA DEPARTE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact