O dată la câţiva ani în sistemul de învăţământ românesc se schimbă schimbarea. Adică se hotărâşte că ce era înainte nu este bine şi totul se reorganizează. După alţi câţiva ani se vede dacă a fost bine sau nu. Săptămâna trecută tocmai ce s-a hotărât că vara viitoare examenul de Bacalaureat se va susţine doar la trei probe, tezele cu subiect unic au dispărut iar liceele pot alege dintre două metode de admitere.
Mulţumiţi şi încrezători
Elitele învăţământului sibian, poate ca niciodată, se declară în foarte mare măsură mulţumiţi şi încrezători în noul sistem propus. Turnul Sfatului a invitat la discuţii pe directorul Colegiului Naţional „Gh. Lazăr”, Gabriel Negrea – în acelaşi timp consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii „Lucian Blaga”, Constantin Oprean, inspectorul şcolar general Constantin Catrina şi directorul Colegiului Naţional „Samuel von Brukenthal”, Gerold Hermann.
Cel mai în măsură să vorbească despre noile modificări din sistem este Gabriel Negrea, acesta şi lucrând pe parcursul verii la o parte din propuneri. Are o bilă albă şi una neagră. Merge noul Bac, scârţâie în continuare admiterea. „Sunt extrem de mulţumit de cum sunt prevăzute noile reglementări în organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat. În sfârşit Bacalaureatul capătă un caracter de examen naţional. Dacă vă arăt înainte câte variante de subiecte existau, câte 30, 40 sau chiar 100 numai pentru o materie. Acum se simplifică totul şi examenul devine unul înclinat pe cultura generală şi susţinut la discipline de bază pentru formarea unui tânăr în ziua de astăzi”, ne-a declarat directorul CN „Gh. Lazăr”. Când vine vorba însă despre admiterea în liceu şi examenul de admitere organizat de fiecare şcoală, se schimbă puţin foaia. Negrea se întoarce chiar împotriva şcolii pe care o conducere. „Pentru şcoala mea va părea o absurditate, dar sunt împotriva examenului de admitere. Organizarea suplimentară a unui examen va însemna o încărcătură foarte mare asupra copiilor. Un copil de 14 ani nu rezită la acest nivel de stres. În plus, organizarea unui examen de admitere în plus arată neîncredere în notele obţinute de elevi la clasă. Practic recunoaştem că nu avem încredere în propiul sistem. Nota 7 în Lazăr trebuie să fie egală cu nota 7 în Păuca din deal”, mai spune Gabriel Negrea.
Constantin Oprean, rectorul ULBS salută libertatea crescută care se acordă unităţilor de învăţământ şi vrea o mai mare atenţie asupra muncii depuse de fiecare dascăl în parte. „Un element foarte important legat de autonomie este contractul de muncă pe o durată determinată. Dacă vorbim despre profesorii care au ajuns la un anumit nivel, poate mai au câţiva ani până ies la pensie, pentru ei contractul de muncă are o durată nedeterminată. Dar pentru ceilalţi, care intră în sistem, trebuie să existe un contract de muncă pe o durată determinată. În fiecare an să se facă evaluarea activităţii fiecărui cadru didactic. Ţi-ai îndeplinit sarcinile? Prelungim contractul cu un an sau doi! Sunt mulţi profesori care s-au văzut titulari şi îşi zic că nu mai pleacă de acolo nici dacă dai foc la şcoală. La o evaluare periodică a activităţii, toţi sunt interesaţi să îşi atingă obiectivele”, este de părere Oprean. „Sunt câteva elemente importante care nu ar trebui scăpate: autonomie, responsabilitate, contract de muncă pe durată determinată”, mai adaugă acesta.
Apropiaţi de Europa
Şeful Inspectoratului Şcolar sibian, Constantin Catrina, vede în schimbările în discuţie o apropiere a învăţământului românesc de cel european. „Ultima variantă a legii educaţiei care a ajuns în Parlament nu o cunosc exact, dar despre Codul educaţiei pot să spun că este un Cod european care a racordat şcoala românească la cerinţele învăţământului european”, ne-a declarat Catrina. În opinia acestuia cel mai mult de câştigat vor avea copiii. „A cui a fost presiunea pentru schimbarea Bacalaureatului sau a tezelor cu subiect unic? Nu a fost presiunea părinţilor, a copiilor şi a mass-mediei? Aşa s-a ajuns la aceste norme. Şi în ţările Uniunii Europene există un astfel de Bacalaureat. S-a considerat că este prea mult, prea costisitor, prea încărcat, acum îl uşurează aducându-l la trei probe. Din punctul meu de vedere modificările aduse în învăţământ sunt spre bine. Se uşurează şi activitatea elevilor, faptul că cele două examene orale se dau în timpul anului uşurează şi organizarea şi costurile. Eu aş vrea să se dea Bacalaureatul în timpul anului şcolar, cu unul dintre profesorii de la clasă. Aşa este şi în Germania. În Germania clasa a XII-a se termină la 15 mai şi până în 15 iunie se dă Bacalaureatul. Testul este naţional, se dă în şcoală, profesorii care aveau ore supraveghează, apoi se sigilează lucrările, se amestecă şi se trimit la alte şcoli din land. Totul se face în timpul activităţii, fără costuri suplimentare”, a mai spus Catrina.
Eliminarea Bac-ului la sport şi a tezelor cu subiect unic reprezintă cea mai mare realizare a noului sistem, crede Gerold Hermann, directorul de la CN „Samuel von Brukenthal”. „Bacalaureatul la sport era o aiureală! 80 la sută din absolvenţi alegeau sportul ca probă de examen, o probă care nu spunea nimic. Cât priveşte admiterea, mi se pare corect ca fiecare liceu să decidă dacă organizează sau nu examen de admitere. Oricum este mult mai bine decât tezele cu subiect unic care au fost un fiasco, nu ne-au dat decât bătaie de cap”, ne-a declarat directorul Colegiului naţional.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Ecaterina Andronescu , Uniunii Europene , Constantin Catrina , Turnul Sfatului , Lucian Blaga , Colegiului Naţional , În Germania , Constantin Oprean , Gabriel Negrea , Eliminarea Bac , Gerold Hermann , Șeful Inspectoratului Școlar S
Vizualizari: 505
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Alex
Acum 2 ore
Florin
Acum 2 ore
Sandrino Arhitecti
Acum 2 ore
Till Eulenspiegel
Acum 2 ore
Ionutz Vl