Joi,
28.03.2024
Cer Senin
Acum
10°C

Sarbatorile de toamna ale evreilor

Evreii din toată lumea, sărbătoresc începând cu data de 19 septembrie, anul nou mozaic, numit în ebraica ROS HASANA – 5770. Aşa cum se poate lesne constata, anul nou mozaic nu coincide cu anul nou creştin şi nici nu cade la o data fixă, de obicei el fiind în prioada lunilor septembrie – octombrie, asta datorită specificului calendarului evreiesc, care începând cu 19 septembrie 2009, marchează conform calendarului iudaic anul 5770. Fără a părea o contradicţie, căci de ROS HASANA se schimba anul calendaristic, după tradiţia evreiască, anul cel nou însă ar fi sărbătoarea de PESAH (unii îi spun impropriu paştele evreiesc, căci este cam în acelaşi timp cu paştele creştin), deoarece această sărbătoare care marchează exodul evreilor din robia egipteană, este considerată ziua de naştere şi nou an de când evreii s-au format ca naţiune. Anul nou 5770, care se schimbă de ROS HASANA, marchează mai degrabă crearea lumii şi după părerea multor comentori biblici, este ziua când a fost creat primul om. ROS HASANA cuprinde două zile, menite în principal, să ne analizăm faptele personale din anul care se încheie, cu gândul către viitorul care începe, în spiritul întăririi credinţei în Dumnezeu. Zilele în sine sunt pline de rugăciuni, în mare parte recunoaşterii lui Dumnezeu ca rege şi judecător suprem asupra noastră, căci numai cu această recunoaştere putem începe căinţa. Căinţa care se impune în aceste zile. În afara manifestărilor religioase, preponderente în aceste zile de sărbătoare, există însă şi diverse obiceiuri, menite să ne îndrepte către scopul sărbătorii. Se mănâncă mere şi miere, care semnifică anul dulce pe care sperăm să-l avem. Cel mai important obicei este probabil sunetului Shofarului (instrument făcut dintr-un corn de berbec). Shofarul a fost de-a lungul istoriei sunetul cu care li se atrăgea atenţia evreilor, asupra diferitelor evenimente sau situaţii. De ROS HASANA, sunetul lui repetat de-a lungul rugăciunilor, are menirea de a atrage atenţia că anul nou se apropie şi trebuie să ne întoarcem la Dumnezeu, sunetele sale reprezentând propriile noastre emoţii când ne adresăm Atotputernicului, dar şi pentru a ne aminti constant de meritul strămoşilor noştri şi de promisiunea lui Dumnezeu că meritele lor mereu vii în conştiinţa noastră, ne vor proteja. ROS HASANA este nu numai o zi sfântă, dar şi o sărbătoare veselă. Între data începutului de ROS HASANA şi urmatoarele zece zile, în credinţa mozaică, aceste zile sunt considerate de căinţă, când fiecare credincios i se adresează lui Dumnezeu. Ruga de adresare trebuie să fie curată, sinceră, pornită din inimă, pocainţa să nu fie formală, iar fapte concrete făcute în ajutorarea celor în nevoie, au menirea să influenţeze, să-l înduplece pe Dumnezeu în sentinţa pe care o va da individului în anul care urmează. La capătul acestor zile, următoarea sărbatoare, este YOM KIPUR – a cărei semnificaţie este “Ziua iertării” YOM KIPUR este cea mai simbolică dintre sărbătorile evreieşti, pentru că în această zi, Atotputernicul decide nu numai soarta individului, ci soarta întregului popor. Concepţia iudaică hotărând rolul individului în societate, l-a legat astfel de colectivitate, încât de viaţa fiecăruia depinde, adesea, soarta întregului popor. Legând astfel soarta unui singur individ de aceea a mulţimii, concepţia iudaică a orănduit răspunderea fiecăruia pentru faptele sale. YOM KIPURUL fiind ziua iertării, se poate crede că de vreme ce există o anumită zi în care Dumnezeu iartă greşelile, omul poate păcătui tot anul, încredinţat fiind că de Yom Kipur el va fi iertat prin rugă şi căinţă. Ar fi greşită o asemenea înţelegere. De YOM KIPUR, Dumnezeu nu acordă amnistie. Dacă omul se leapadă de toate păcatele, dacă este pătruns de ideia să nu mai cadă în greşeală, atunci Creatorul îl absolvă de pedeapsă. Însă Dumnezeu nu iartă decât păcatele făcute faţă de cer, faţă de religie. Greşelile pe care omul le face faţă de aproapele său şi faţă de legile ţării în care trăieşte evreul, pe acestea nu le absolvă Cel de sus. Sărbătorile de toamnă la evrei, Rosh Hasana si Yom Kipur, sunt urmate la scurt timp, de o alta, numită SUCOT, cunoscută şi ca sărbătoarea colibelor, în amintirea faptului că la ieşirea din sclavia egipteană, în periplul lor către ţara făgăduinţei, evreii au locuit o perioadă în colibe, care în vechea ebraica se numesc “sucot”. Această sărbatoare coincide cu zilele culesului roadelor pământului şi în acest sens are şi semnificaţia sărbătoririi recoltei şi bucuria belşugului muncii pământului. Durata sărbătorii se desfăşoară pe timp de nouă zile şi în afara semnificaţiei arătate, perpetuază o tradiţie milenară, când străbunii evrei, veneau la Templul din Ierusalim să închine Domnului prin danii, păsări, vite şi roade, recunoştinţa pentru anul îmbelşugat. Aceste zile erau cele mai vesele din an, dimineaţa se oficeau în Marele Templu slujbele, iar după amiaza începeau ospăţurile şi petrecerile care se prelungeau până seara tarziu şi tot aşa timp de opt zile. Ultima zi a sărbătorii se termină de asemenea prin rugăciuni adresate celui De Sus, pentru un an bun pentru recolte viitoare. Desigur că în zilele noastre, sărbătoarea de SUCOT, deşi tradiţională, nu se mai sărbătoreşte ca în trecut, aşa cum a fost descrisă. Colibele se mai fac, în curtea Sinagogilor, sau la edificiile şcolare, fiind locuri de joacă şi bucurii, mai ales pentru copii, cărora li se pare ceva inedit, unde părinţii se străduiesc să le arate semnificaţia tradiţională dar le asigură şi motive de petreceri. Prezentarea sumară a acestor importante sărbători sperăm că au contribuit la o mai bună cunoaştere a credinţei mozaice, culturii şi tradiţiilor, diferite faţă de alte culte, dar care prin cunoaşterea semnificaţiei lor, a simbolurilor care le reprezintă, ne dau convingerea că ele contribuie la respectul reciproc, în spiritul bunei convieţuiri şi la unitatea în diversiune. Membrii Comunităţii Evreilor din Sibiu, adresează tuturor concetăţenilor tradiţionala noastră urare de aceste sărbători: L’SHANA TOVA ! (Să aveţi un an bun!)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

3 comentarii

h.

Acum 14 ani

Numai bine tuturor!
Raspunde

Fanel Fotache

Acum 14 ani

Sandro bulendreo mui! Adica : si la tine la fel!
Raspunde

Moraru Andrei

Acum 4 ani

Acest text mi se pare foarte educativ si bun pentur istoria de clasa a v-a.Multumesc frumos !!!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus