X

Pericolul democratiei exacerbate

M-am întors de curând împreună cu alţi doi colegi ai mei, profesori universitari, dintr-o parte a lumii pe care am cunoscut-o doar din documente scrise sau din alte surse media, audio sau video, America Latină. Am vizitat două importante ţări aparţinând acestui continent: Argentina şi Chile. A fost o oportunitate prilejuită de invitaţia făcută de rectorii unor universităţi importante din aceste ţări care au dorit o colaborare academică cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Am avut cu această ocazie posibilitatea să cunosc pe viu ce se întâmplă în această parte a lumii cu referire nu numai la sistemul educaţional, dar şi la contextul economico-social şi cultural în care se promovează cu adevărat educaţia ca prioritate naţională. Cu acest prilej am putut constata imaginea pozitivă de care se bucură universitatea noastră la nivel internaţional şi am putut constata interesul deosebit privind colaborarea academică mai ales în urma conferinţelor pe care le-am ţinut în faţa universitarilor din aceste ţări.
Am cunoscut la el acasă un proces democratic bazat pe proprietatea privată covârşitoare dar şi o responsabilitate socială pe măsură, mai cu seamă în Chile, o republică prezidenţială unde mandatul preşedintelui republicii este de patru ani fără posibilitatea de reînnoire.
Chile este o ţară care se întinde din sud, din regiunea Antarctica până aproape de latitudinea sudică, de 150 pe o lungime de 4329 km care ar corespunde cu distanţa dintre Moscova şi Lisabona, cu o suprafaţă de 756.950 km pătraţi şi o populaţie estimată în 2010 de 16.567.600 locuitori şi a cărei economie se bazează în principal pe agricultură, excelând în viticultură şi pomicultură. Ţara lui Pablo Neruda, laureatul Premiului Nobel pentru literatură, a cunoscut în ultimul deceniu o dezvoltare impetuoasă, o democraţie autentică în echilibru perfect cu responsabilitatea socială.
În acest context, un exemplu de promovare a investiţiei în educaţie este faptul că politica guvernamentală a fost îndreptată spre susţinerea integrării în sistemul educaţional a întregii populaţii. Astfel, guvernul chilian asigură finanţarea micului dejun şi a prânzului pentru toţi elevii din şcoala elementară, ceea ce face ca cea mai săracă familie să-şi aducă copiii la şcoală. Standardul de viaţă este asigurat şi pentru cei care activează în sistemul educaţional, profesorii. Un exemplu de apreciere a poziţiei dascălului în societate, este acela al profesorului universitar cu vechime medie a cărui salariu este de aproximativ 6.000 dolari americani pe lună.
Argentina reprezintă o altă ţară vizitată cu o suprafaţă a teritoriului de 3.761.274 km pătraţi şi o populaţie estimată în 2010 de aproximativ 39.834.400, cu bogăţii imense şi cu acumulări importante de capital, care a început să se diminueze considerabil, o ţară în care mulţi europeni care au vizitat-o nu s-au mai întors înapoi stabilindu-se aici. Am cunoscut o ţară în care a prosperat şi educaţia şi o universitate de aproximativ 350.000 studenţi, cu cinci laureaţi ai Premiului Nobel, Universitatea din Buenos Aires.
Am cunoscut însă o Argentina prost administrată în care mişcările de stradă reprezintă ceva cotidian iar sistemul de siguranţă a cetăţeanului total vulnerabil.
Am cunoscut două ţări, două democraţii într-o altă parte a lumii care m-au făcut să mă gândesc tot timpul la ţara mea şi la viitorul nostru, al cetăţenilor acestei ţări.
Am văzut viile chiliene şi argentiniene de pe terasele calcaroase complet irigate şi mi-am închipuit cât de multe terase am putea realiza în ţara noastră fără sisteme de irigare. Am văzut terenuri cultivate în pământuri neroditoare şi mi-am închipuit cât rod am putea culege de pe pământurile noastre mănoase, astăzi necultivate ai căror proprietari aşteaptă să vină un investitor pentru a le cumpăra şi pentru a le da altă destinaţie.
Am văzut cum se munceşte şi cum este răsplătită munca şi mi-am închipuit cât de bogaţi am fi noi românii dacă am profita de munca noastră cinstită în contextul în care aceasta ar reprezenta singurul criteriu al existenţei noastre.
Am văzut bogăţiile acestor ţări şi m-am întrebat cum este posibil ca într-o ţară ca a noastră, care dispune de bogăţii extraordinare să nu fim în stare să le gestionăm şi să le valorificăm pentru viaţa mai bună şi prosperă a acestui popor.
Am ajuns la o concluzie care mereu mi-aş fi dorit să nu mai persiste, aceea că de prea multă democraţie şi libertate ne-am familiarizat cu iresponsabilitatea. Că trăim într-o lume a libertăţilor democratice exacerbate unde dreptul la muncă, potrivit legii a devenit un „drept deranjant” pentru mulţi, proliferând multe alte forme „neortodoxe” de câştig. În loc să ne preocupe modul de implicare al factorilor responsabili în transformări de substanţă în viaţa poporului nostru, ne face o plăcere sadică să atentăm la viaţa privată a celor care ne conduc şi nu la ceea ce ei ar trebui să făptuiască în poziţiile lor responsabile.
Cred tot mai mult că trăim într-o ţară bogată, prost gestionată.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

12 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    dodecaedru

    Nu trebuie sa mergeti asa de departe pentru a constata astfel de lucruri strambe in Romania. Ajunge sa va uitati la Ungaria sau Cehia, tari care au pornit in 89 de la acelasi zero ca si Romania, dar prinr-un efort colectiv si munca cinstita au ajuns sa se incadreze armonios economic, moral si spiritual in Europa sec. XXI.

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    D.M.V

    DA,asa este domnule rector! din pacate insa,”realitatile romanesti”sunt create si cu ajutorul generatiilor de absolventi ,parte din ei,”produsul”universitatii sibiene! La asa o inflatie de absolventi ,a caror covarsitoare pregatire este mediocra si submediocra,rezultatele pe termen scurt si lung nu pot fi decat cele “care va nedumeresc”atat la intoarcerea dintr-o tara…….a americii latine !

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Santiago

    Oare din suita dlui rector va fi facut parte si una dintre cele mai avizate cunoscatoare ale literaturii sud-americane, care cerceteaza, traduce si comenteaza fenomenul literar al popoarelor din zona in corelatie cu fenomenul literar romanesc? Aceasta tanara universitara se afla la Sibiu, iar numele ei are cieculatie in spatiul sud-american, desi nu a facut parte din nicio delegatie oficiala.

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Bleuff

    Plimbarile lui Oprean prin lume, care costa ULBS foarte multi bani, nu aduc ABSOLUT NIMIC pentru procesul de invatamant, pentru studenti si pentru cadrele didactice. Ca sa invete Oprean, la 62 de ani, geografia Chile si Argentina si sa ne-o predea noua prin Turnul Sfatului, e inutil. S-o fi saturat Oprean de predat administratie publica, unde face ore absolut penibile. Asta, o data pe an, cand si merge la ore, pentru ca in restul anului nu frecventeaza, ia doar salariul! Cat despre remarcile privitoare la Neruda, ce sa spunem? Oprean despre Neruda! E de rasu-plansu…

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    RAZBUNAREA , ARMA ..."RECTORULUI" OPREAN

    bzi.ro/Razbunarea-rectorului-a-lasat-somer-un-profesor-universitar-A83284.html

    copy-paste la adresa de mai sus si apoi pusa in casuta … pentru a vedea articolul…

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    nimeni

    domnule rector sunteti o sursa de inspiratie pentru noi toti si va multumim…prin urmare, nu vreti sa mergeti la Aiud sa ne inspirati de acolo???chiar va rugam frumos de tot

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Pentru 5 si 6

    Intrand pe adresa indicata, am constatat ca este vorba despre un ziar din Iasi, care se refera la Oprean si la profesorul Emil Popa. Acesta din urma, a fondat la U.L. Blaga Catedra de Informatica, al carei singur profesor plin si conducator de doctorate a fost. A fondat si specializarea Informatica economica si a fost un decan competent. Cum a fost posibil ca un asemenea om sa fie dat afara? Cum de nu a reactionat comunitatea profesorilor? Dar profesorii-preoti de la Teologie, in frunte cu Mitropolitul, n-au avut nici un cuvant crestinesc de spus? Este o mizerie crunta in ULBS, patronata de grupul Oprean-Bacaci-Duse-Smaranda.

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Avocat (stagiara)

    Dl. Bacaci se poarta mizerabil in instante, emanand catre toata lumea un aer amenintator, neacademic, lipsit de orice fel de educatie. Pentru cine nu-l cunoaste apare ca un om gol de orice fel de sentiment uman. Nu-l cunosc decat din sala, dar cred ca, de fapt, este o bruta.

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  12. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Pentru 11

    Am face-o, dar nu este loc de Duse, Bacaci, Stoicescu, Motoc, Chifor, Bondrea, I.P.S. Laurentiu Streza, Neamtu, Luigi Dumitrescu, Batar, Grozea, Sorin Radu, Les, la care se adauga, foarte geloase, Manuela Mihalache, Rodicuta Miclea, Daniela Flucsa si, ce sa mai vorbim: Rodicuta Volovici. Alaturi de ei, alti impostori stau la rand. Profesorii autentici, ecranati total, stau la cutie, pentru ca cei care au ridicat glasul au fost dati afara si umpluti de fecale prin ziare. Cu asa conducere, halal universitate!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact