Una din acţiunile importante, care trebuie susţinute este promovarea educaţiei şi culturii economiei resurselor. Practica demonstrează că efortul financiar pentru economisirea unui KW de energie electrică este de 2,5 ori mai mic decât efortul financiar de a-l produce. În contextul strategiei de dezvoltare durabilă a României se vizează o creştere anuală a PIB cu două scenarii: unul cu 5,5% şi al doilea cu 6,7%. Dezvoltarea socială (creşterea nivelului calitativ al vieţii) este urmărită prin îndeplinirea criteriilor de convergenţă, ca important criteriu de măsurare sintetică a performanţelor economice (venitul PIB/locuitor) şi paritatea de cumpărare, standard comparativ cu nivelul UE sau al ţărilor puternic dezvoltate. Un factor important al dezvoltării sociale îl reprezintă asigurarea stării de sănătate a populaţiei, la care se adaugă strategiile focalizate pe investiţii în educaţie. Se constată că venitul este asigurat în condiţiile stabilităţii locului de muncă. În acest sens, România se află printre primele ţări din lume în ceea ce priveşte fluctuaţia forţei de muncă, factor cu implicaţii extraordinare referitoare la pierderile suferite de societatea românească. Nesiguranţa locului de muncă poate fi înlăturată printr-o educaţie eficientă şi eficace în ceea ce reprezintă obţinerea competenţelor profesionale. Peter Drucker, referindu-se la importanţa educaţiei în societate sublinia: „Educaţia alimentează economia şi modelează societatea”. Noul concept de „sustainable employability” presupune formarea de persoane cu competenţe de bază: cognitive, sociale şi afective, care să le permită să obţină performanţe profesionale efective, creative, într-un mediu de muncă cu schimbări rapide. Benjamin Britten spunea: „Învăţarea e ca vâslitul împotriva curentului: de îndată ce încetezi eşti împins înapoi”. Starea de sănătate a populaţiei nu poate fi menţinută doar cu sloganuri de tipul: „Consumul excesiv de sare, zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătăţii”, ci prin investiţii în sănătate, în infrastructură, dotări, formarea de specialişti, (nursing) capabili să se ocupe de îngrijirea sănătăţii şi să asigure servicii de calitate în acest domeniu. Este important să subliniez strategia Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, care a promovat pentru prima dată în România, încă din 1997 programul de studiu Nursing - program îmbrăţişat astăzi de toate universităţile de medicină din ţara noastră. Trebuie remarcat faptul că starea socială precară creează fenomenul de migraţiune accentuată şi aceasta din cauza politicilor guvernamentale eşuate privind dezvoltarea proiectelor investiţionale în infrastructura căilor de comunicaţii (în special autostrăzi), care ar fi asigurat un grad înalt de ocupare a forţei de muncă. Am putea afirma că strategiile se bazează în special pe resurse, iar la nivelul României cea mai importantă strategie ar putea fi enunţată astfel: „Să ne îngrijim de ceea ce avem, inclusiv bătrânii noştri.” Poluarea mediului (conceptul ambiental ecologic) O primă concluzie constatată astăzi la nivel mondial este aceea că omenirea consumă resursele regenerabile într-un ritm mai mare decât capacitatea lor de regenerare. O a doua concluzie subliniază distrugerea ciclului închis al proceselor în natură. Degradarea mediului înconjurător în societatea contemporană se produce pentru că ciclul vieţii nu se mai închide. În acest sens avem exemplul deşeurilor de tip PET-uri, care degradează mediul. Degradarea mediului îşi are cauza principală în creşterea economică intensivă ca urmare a creşterii consumului energetic. Astfel, SUA şi Canada, cu 7% din populaţia globului consumă 36% din resursele energetice, în timp ce lumea a treia, care reprezintă 70-75% din populaţia globului consumă 14% din resursele energetice. Consumul energetic se realizează, în principal, în cadrul producţiei industriale, dar nu trebuie uitat că mijloacele de transport au influenţa lor importantă ca rezultat al creşterii volumului transportului, realizat, în special, de autovehiculele rutiere. Strategia UE de reducere a nivelului de 140g de CO2/Km până în 2008 şi la nivelul de 120g CO2/Km până în 2010 nu reprezintă decât un paliativ în ideea reducerii poluării mediului. Componenta culturală a fost componenta adăugată structurii dezvoltării durabile prin contribuţia participanţilor la Summitul francofoniei de la Quagadougou, Burkina Faso, decembrie 2004. Se afirmă că secolul XXI va fi secolul identităţilor cultural – naţionale şi să nu uităm cuvintele lui Constantin Noica vorbind despre esenţa culturii care reprezintă: „transformarea lucrului în valoare”. Sibiu – Capitală Culturală Europeană în 2007 reprezintă un exemplu clar al transformării lucrului în valoare. Securitatea internaţională, naţională şi regională reprezintă cadrul corespunzător proiectelor dezvoltării celor patru componente ale dezvoltării durabile prezentate anterior. Astfel, lupta împotriva terorismului, drogurilor şi poluării de orice fel va permite asigurarea unui climat corespunzător dezvoltării sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Aş exemplifica cazul României, care azi, din cauza unei lipse acute a căilor de comunicaţie pune în pericol siguranţa şi securitatea circulaţiei, cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale incomensurabile. În acest context, dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale impune dezvoltarea de strategii la acest nivel, care, înglobate la scară mondială transformă toate eforturile în atingerea obiectivelor dezvoltării durabile la scară globală.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Benjamin Britten , Lucian Blaga , Constantin Noica , Burkina Faso , Peter Drucker , Capitala Culturală Europeană
Vizualizari: 492
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Pastor marginas
Acum 1 oră
Ghita
Acum 1 oră
Sibianul
Acum 1 oră
Alta Persoana
Acum 1 oră
Văsălie Noroi