X

Bogdan Patru, profesorul agnitean care stie cu biciul. `Sibienii, daca vor lole, sa vina in Agnita`

În Agnita există un profesor care în 2007 s-a gândit să readucă la viaţă o datină de care numai o parte dintre agniţeni îşi mai aminteau. Fuga Lolelor. O tradiţie unică, specifică Agnitei, pentru care acum oamenii străbat mii de kilometrii numai ca să o vadă. Bogdan Pătru, căci despre el este vorba, a început treaba cu un joc la şcoală cu copiii. Acum, primeşte telefoane de la oameni pe care nu i-a auzit niciodată şi care se oferă să-l sprijine. Sau sună doar să-l felicite. Cam aşa l-am sunat şi noi săptămâna trecută. Şi l-am găsit cu treabă. Pregăteşte Fuga Lolelor de anul acesta. Ce va fi mai exact ne spune domnul profesor.  

Reporter: Întrebarea care stă pe buzele sibienilor. Anul acesta veniţi la Sibiu sau rămâneţi doar în Agnita?
Bogdan Pătru: Vom fi prezenţi în Sibiu, la Muzeul de etnografie săsească “Franz Binder” prin intermediul unei expoziţii care va debuta la începutul lunii februarie. Sibienii vor putea afla totul despre lolele din Agnita acolo, la muzeu.

Rep.: De ce?
B. P.: Pentru că dacă sibienii vor să ne şi audă, sau să mănânce gogoşi, vor trebui să vină la Agnita. Cele 150 de lole resimt efectele crizei şi vor fugi anul acesta doar în oraşul de baştină.

Rep.: În ce stadiu va aflaţi cu organizarea evenimentului?
B. P.: Pregătirile sunt în toi, costumele le vom scoate de la naftalinĂ, ne vom “acorda bicele” şi ne tot rugăm la Dumnezeu să ningă în şapte februarie.

Rep.: Cum va decurge totul anul acesta, ce program aveţi?
B. P.: În data de cinci februarie are loc vernisajul expoziţiei despre care vă vorbeam. La muzeul “Franz Binder” va avea loc evenimentul. Apoi, dumincă şapte februarie are loc Fuga Lolelor în Agnita. Evenimetul se va desfăşura la fel că în fiecare an, cu plecarea paradei, în jurul orei 10:00 de pe strada Avram Iancu, spectacolul din faţa primăriei în jurul orei 11.00 iar apoi fuga lolelor prin oraş, adică vizită la prieteni, unde se cântă, se mănâncă gogoşi şi se bea vin fiert. La ora 17:00 lolele încetează să mai facă gălăgie. Distracţia însă nu se opreşte aici, ci la ora 20:00 începe balul lolelor care ţine până spre dimineaţă.

Rep.: Ţin minte că în anii trecuţi aţi avut parte de un public venit de departe tocmai pentru lole. Ce semnale aveţi anul acesta?
B. P.: Ne bucurăm de fiecare oaspete în parte şi ne pregătim pentru toţi spectatorii, sperăm că şi anul acesta vor veni la fel de mulţi ca în fiecare an. Prezenţa lor ne onorează.

Rep.: Aţi zis că şi lolele simt efectele crizei. Din punct de vedere al organizării cum staţi cu banii?
B. P.: Fiecare membru al asociaţiei noastre plăteşte o cotizaţie anuală, cu ajutorul căreia acoperim o parte din cheltuielile cu organizarea dar şi alte cheltuieli din timpul anului. Bineînţeles că avem nevoie şi de sprijin din afara asociaţiei: sponsori sau autorităţi locale.

Rep.: Şi în cazul acesta ce sprijin aţi primit din partea autorităţilor locale sau cele din Sibiu?
B. P.: Primăria din Agnita ne-a susţinut în fiecare an, prin intermediul Casei de cultură. De asemenea şi autorităţile judeţului, atunci când a fost cazul.

Rep.: Care este atmosfera acum în Agnita, oamenii vorbesc, se pregătesc de Fugă?
B. P.: Mai sunt încă aproape trei săptămâni până la eveniment, febra pregătirilor începe efectiv abia peste o săptămână, sau chiar sau două săptămâni. Dar asta nu înseamnă că nun e pregătim. Şedinţa de organizare a avut loc vineri, moment din care ne-am pus cu toţii pe treabă şi ne-am împarţit sarcinile. Însă totul este acum o rutină având experienţă anilor anteriori. Chiar sunt convins că va fi din nou o reuşită.

Rep.: Sunt deja câţiva ani de când aţi reînviat această tradiţie. Prinde ea şi la tineri, are cine să o ducă mai departe sau peste ani ea va dispare din nou?
B. P.: În anul 2006 am prezentat doar costumul de lolă împreună cu 19 lole. Dintre acesta 14 erau doar copii. Mai ales tinerii sunt dornici să participe la fuga lolelor, iar acest lucru ne bucură foarte mult. Sunt convins că o să fie în viitor la fel de consecvenţi ca şi noi, şi cred că vor lupta pentru a nu se uita acest obicei. Am observat cu bucurie că numărul membrilor Asociaţiei “Breasla Lolelor” este în creştere de la an la an şi sperăm că în anii următori să atragem cât mai mulţi membri, de ce nu, chiar să batem recordul relizat în anii`80, de 600 de lole.


Invitaţi la Predeal

Asociaţia “Breasla Lolelor “ şi Ansamblul “ Cununa” al Casei de Cultura din Agnita au fost invitaţi vara trecută la prima ediţie a Festivalului Tradiţiilor la Români şi Minoritaţi, desfaşurat la Predeal în luna iulie a anului trecut. Organizatorii festivalului au vrut a prin acest eveniment să arate locuitorilor oraşului Predeal şi turiştilor din zonă, tradiţiile din alte locuri şi alte. Nu mai puţin de 50 de lole au primit cu bucurie invitaţia şi au luat-o la fugă pe străzile Predealului, printre turişti şi trecători. Toţi au primit câte o gogoaşă.

Johannis, lolă în copilărie

După mai bine de 20 de ani, Fuga Lolelor a fost reînviată practic în 2006 şi a căpătat amploare în primele zile ale Capitalei Culturale Europene de la Sibiu. Beneficiind şi de sprijinul organizatorilor Capitalei Culturale evenimentul s-a desfăşurat mai întâi pe Bulevadul Nicolae Bălcescu şi în Piaţa Mare, pentru ca după să se întoarcă “acasă” în Agnita. În centrul Sibiului lolele au fost întâmpinate de primarul Klaus Iohannis care şi-a amintit că şi el a fost lolă în tinereţe. “E un obicei care îmi aduce aminte inevitabil de anii copilăriei. Şi eu am fost lolă la Agnita şi, după atâţia ani, sunt din nou lolă, la Sibiu. Vă urez bun venit!”, i-a salutat atunci primarul Sibiului pe membrii Breslei Lolelor. Începând cu anul trecut “Fuga Lolelor” s-a întors definitiv acasă şi a părăsit Sibiul.

Istorie şi tradiţie
Fuga Lolelor din Transilvania a fost atestată spre sfârşitul secolului XVII. Traditia spune că Lolele au salvat cetatea Agnitei în timpul unui asediu al turcilor. Fiind înconjurată de turci cetatea Agnitei s-a salvat după ce un locuitor al cetăţii a speriat turcii îmbrăcându-se în cârpe şi scoţând zgomote putenice. În zilele noastre Fuga Lolelor semnificaţia de a alunga iarna şi de a aduce noul an. Obiceiul a început să dispară din Transilvania odată cu migrarea saşilor. În anii ’80 obiceiul a dispărut complet din Transilvania.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

15 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Delia si John

    Bravo domnului profesor Bogdan Patru si inimosilor lui colegi din clubul Lolelor!!! E o traditie frumoasa care merita continuata! In fond, ne putem face viata frumoasa daca ne unim si actionam in sensul asta iar clubul Lolelor e un exemplu pt noi toti! BRAVAS si LA MULTI ANI LOLELOR, LA MULTI ANI AGNITA!!!

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    o romanca

    o initiativa de salutat, dar din cate stiu este o traditie a sasilor din Agnita.
    Oare de ce nu se preocupa dl invatator sa le insufle elevilor sai dorinta de a cunoaste traditiile noastre romanesti ? oare ar lua in calcul sasii o astfel de initiativa in ceea ce priveste traditia romaneasca ? va spun eu sigur : in nici un caz !!!!

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    ptr o romanca

    Dl invatator Bogdan preda la sectia germana, de traditiile romanesti se ocupa alti invatatori, care, in afara de dansurile dlui Sarbu, nu prea decopera traditii romanesti…poate numesti tu cateva?

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Raspuns pt Nr. 7

    Stiu ca dl Patru preda la sectia germana, unde majoritatea elevilor sunt romani. Deocamdata traim in Romania si nu am auzit sau vazut ca alte etnii sa fie atat de intens ocupate ( si nu preocupate, caci aici exista o diferenta, ma refer la punerea in practica) de traditiile noastre romanesti. in plus sunt cheltuiti bani publici pentru aceasta manifestare. Sa vina sasii din Germania sa le sarbatoreasca……dar nu ca pe vremurile de demult, cum aminteste dl sas, caci asa se purtau cu romanii, mai ales la sate !!!!
    Ar trebui sa fiti mandri de traditiile noastre, asa cum sunt romanii care traiesc in strainatate ( cum traiesc si eu) si care calatoresc sute de km pt a auzi cantecele noastre sau piese de teatru sau orice alta actiune romaneasca.
    Oricum le urez mult succes si spor la “fuga” si atentie seara la bal, la care pe vremuri romanii nici nu aveau voie sa se apropie …..

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    un roman din Agnita

    Voi cei ce criticati n-ati facut niciodata ceva pentru orasul nostru.Veniti la Lole si veti vedea romani de toate varstele care se bucura de acest eveniment.BOGDAN i-a pus la munca pe toti copiii din scoala ba si din alte scoli .Vizitati expozitia din holul Primariei si va convingeti apoi veniti cu initiative si nu doar cu vorbe rele.

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Raspuns pt Nr.9

    Nu ati inteles nimic din ceea ce s-a scris aici. Eu nu am criticat si nici nu am vorbit de rau ceea ce face dl invatator. Din pacate nu se prea cunosc traditiile, fie ale noastre fie ale sasilopr. Sunt destui oameni cu pregatire (si ma refer la dascalii nostri) in oras, care au facut ceva pt oras, in afara de “Fuga Lolelor” sau baluri. Mai intrebati-va parintii cum se purtau pe vremuri sasii cu romani sau chiar si cu romii, si nu va lasati amagiti ……de o gogoasa, pe care inainte abia o primeam…..

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Agatha

    Ca de obieci, foarte multi carcotasi ( ca de altfel la orice lucru care se face in Romania) se gasesc sa se bage in seama. VOI toti cei care spuneti ca ar TREBUI sa se promoveze obiceiurile romanesti, de ce nu o faceti? Va opreste cineva sa fiti asa patrioti?. Noi cei din Asociatia BREASLA LOLELOR suntem 150 de VOLUNTARI care facem ceva pentru oras, pentru a aminiti oamenilor ca in Agnita exista o multiculturalitate etnica. Chiar, domunl meu de la nr. 8, te-a oprit cineva sa faci o asociatie pentru promovarea traditiilor romanesti? Nu am auzit de asa ceva. Si nu mai incerc a sa induci lumea in eroare. Am suficient de multi ani, ca sa stiu EXACT cum fugeau lolele in oras. MINTI cu nerusinare cand spui ca ii bateau pe romanei si ca acestia n u aveau voie sa sa apropie. Sunt roman si am fost in Gasca cu Horts Dietmar, am fugit lola inca inainte de 1989. Sa va fie rusine!

  12. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    pt Nr 11 de la Nr.8

    mai bine ai invata sa scrii corect romaneste…..
    si nici nu doresc sa induc lumea in eroare… si nici nu mint. Poate ne spuneti Dvs cum de nu erau si romanii invitati la serbarile lor sau balurile lor ? nici bunul simt nu-l aveau si vorbeau in continuare saseste, chiar daca erau romani printre ei.. efectiv ne ignorau.
    Si ce inseamna asta draga domnule ?… “armonie intre etnii” ?
    si nu prea inteleg ce faceti voi pentru oras, ca nu se prea vede nimic…..
    si mai las-o cu multiculturalitatea etnica…. ca nu este chiar asa. Am si eu ceva ani si am simtit ca si multi altii aroganta sasilor de pe vremuri. Acum o simt multi dintre ei in Germania, unde ne vorbesc pe noi de rau si cand vin in Romania -“acasa” cum zic ei, caci pana au plecat era Germania “unsere Heimat”, vorbesc urat despre nemti.
    Si revenind la traditiile romanesti, se incearca totusi promovarea lor in diverse manifestari, cum sunt festivaluri si concursuri. Imi pare rau daca nu ati auzit de ele sau sunteti prea ocupat cu traditiile altor etnii ?
    Viel Spaß am Sonntag !

  13. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    observer

    Corect ultimul comentariu. Toti frustratii si nerealizatii autohtoni s-au orientat pe ploconela in fata sasilor nu pentru “multilingvism”, ci din oportunism, in speranta ca va ramane si pentru ei un os de ros de la masa imbelsugata a veneticilor.De asemenea, confirm ca inainte de ‘revolutie’ lolele ciomageau romanii prinsi in strada la Agnita.

  14. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  15. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact