Joi,
28.03.2024
Parțial Noros
Acum
15°C

Tepe made in Bucuresti

Din 2007 şi până în acest an, a devenit o cutumă ca discursul de început de an să spună ceva de genul - "judeţul Sibiu contribuie cu mulţi bani la bugetul de stat şi primeşte, înapoi, foarte puţin". Iar cum din vorbele politicienilor nu prea poţi vedea realitatea, Turnul Sfatului vă invită să urmăriţi o statistică detaliată a sumelor care pleacă din Sibiu, în urma muncii depuse de sibieni, şi a celor care se întorc din marea oală a bugetului de stat.

În anul Capitalei culturale europene, judeţul Sibiu a strâns pentru bugetul de stat suma de peste 691 de milioane de lei. Din aceşti bani trimişi către Bucureşti, înapoi s-au întors cinci procente pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului. Pentru reabilitarea şi construcţia de drumuri judeţene şi comunale, Guvernul liberal a decis să dea înapoi 1,5 procente, adică puţin peste zece milioane de lei. În fine, pentru echilibrarea bugetelor localităţilor din judeţul Sibiu, înapoi s-au întors 3,4 procente, adică 23,7 milioane de lei. După venirea la putere a democrat liberalilor, în cazul sumelor alocate pentru drumuri situaţia s-a înrăutăţit, dar a cunoscut o uşoară creştere în ceea ce priveşte sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor localităţilor - 4,1 procente, adică 30,9 milioane de lei, în 2009.

Clujul stă mai rău. Până să vină Boc

Sumele reîntoarse sunt, evident, mici, dar dacă analizăm situaţia de la Cluj, lucrurile sunt şi mai negre. Însă doar în 2007. Atunci, încasările la bugetul de stat au fost de mai bine de trei ori mai mari decât la Sibiu, şi sunt aproximate la 1,9 miliarde de lei. Sub guvernarea liberală, clujenii au primit pentru cheltuielile descentralizate de la judeţ doar 2,5 la sută, iar pentru drumuri şi mai puţin, procentual vorbind, decât la Sibiu - doar 0,7 la sută (14,9 mil). Cât priveşte echilibrarea bugetelor locale din judeţul apropiat, procentul este tot mai mic decât cel de la Sibiu - adică 1,6 la sută (31,4). Situaţia relativ dezastruoasă a Clujului s-a remediat, însă, în cursul anului trecut, când, cu fostul primar al Cluj-Napocăi pe post de premier, sumele alocate au crescut substanţial. Astfel, în ciuda scăderilor de încasări de peste zece procente la bugetul de stat al judeţului, toate sumele venite de la Bucureşti au crescut. Sumele alocate pentru drumurile din judeţ au crescut la un punct procentual, iar cele pentru ajutorarea bugetelor au crescut la 2,1 la sută.
Clujul este, însă, un judeţ bogat din Ardeal. Căci dacă luăm cazul Iaşiului, judeţ tot "bogat" cu încasări la buget aproape duble decât Sibiul, vom descoperi că sumele ce se reîntorc în judeţ sunt mult mai mari decât în cazurile amintite la loc. Chiar şi cu liberalii la putere, judeţul roşu a primit din cele 1,09 miliarde "produse" în 2007 un procent de 6,02 la sută pentru cheltuielile judeţului. La fel, comparativ cu Sibiul sau Clujul, moldovenii au primit înapoi pentru ajutorarea bugetelor localităţile lor cu mult mai mult - 4,6 la sută ( 50,6 mil.).

Dărnicie pentru moldoveni şi olteni. Şi hunedoreni

Iar dacă ne uităm la judeţele mai "sărace" ale Moldovei, bugetul se arată şi mai darnic. Astfel, dacă locuitorii din Neamţ au muncit, în 2007, de 387,3 milioane de lei, înapoi de la Bucureşti au primit 10,5 procente pentru cheltuielile descentralizate ale judeţului şi peste 14,8 procente pentru ajutorarea bugetelor locale. Evident, procentele se păstrează şi chiar cresc la peste 15,6 la sută, indiferent dacă la putere ajung democraţii sau social-democraţii. La fel de bine stau şi locuitorii din Vâlcea şi chiar şi cei din Hunedoara, judeţ recunoscut drept "pepinieră de miniştri".
De altfel, Vâlcea a ajuns să primească, de exemplu, pentru echilibrarea bugetelor locale, în 2008, mai bine de dublul sumelor alocate judeţului Sibiu, deşi sumele vărsate la bugetul de stat de vâlceni sunt cu o treime mai mici decât cele trimise la Capitală de sibieni.

De ce merg mai mulţi bani în zonele sărace?

Şi judeţul Suceava este, în permanenţă, răsfăţatul alocaţiilor de la bugetul de stat. Şi nu numai pentru că numărul localităţilor este mai mare decât cel din Sibiu (114 faţă de 64), cu şi pentru că, acolo, nevoile sunt mai mari. "În 2004, Consiliul Judeţean a contractat un împrumut de 83 de milioane de euro, garantat de Guvern. Singurul de acest fel din ţară. Destinaţia banilor era alimentarea cu energie termică sau gaz a 60 de localităţi şi construirea unor centrela cu cogenerare de energie termică şi electrică. Creditul luat pe vremea social-democraţilor a întâmpinat piedici din partea democrat-liberalilor. Astfel, nici în ziua de azi nu au fost finalizate lucrările. Unele centrale, cum este cea de la Humor sau Câmpulung, pentru că au fost finalizate, dar nu au fost puse în funcţiune în timp util s-au deteriorat. Au ieşit din garanţie şi acum sunt aşteptaţi specialişti din Franţa care să spună ce rulmenţi trebuie înlocuiţi şi aşa mai departe", povesteşte Dana Humoreanu, jurnalistă a Monitorului de Suceava. Potrivit ei, mare parte din alocaţiile trimise de la Bucureşti sunt folosite de cele 60 de primării pentru a-şi plăti partea din creditul luat în 2004. Şi ale cărui foloase nici acum nu se văd.


Schema de calcul

Pentru ca acest demers să fie cât mai sugestiv, am analizat exerciţiul bugetar al anilor 2007, 2008 şi 2009. Mai precis, am extras din bugetul consolidat al judeţelor Sibiu, Cluj, Iaşi, Vâlcea, Neamţ şi Hunedoara valorile încasate de Ministerul Finanţelor în fiecare an din impozitul pe profit, TVA, impozit pe venit, pe dividende, pe veniturile microîntreprinderilor, taxe vamale, accize şi alte impozite şi taxe. Cunoscătorii vor recunoaşte că aici este vorba de bugetul de stat al fiecărui judeţ, care nu include bugetul asigurărilor sociale, cel de sănătate şi de şomaj şi nici încasările din vamă.
Apoi, aceste sume muncite de locuitorii din fiecare judeţ le-am comparat cu alocaţiile de la Bucureşti împărţite pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate pe judeţe, pentru drumuri şi judeţe comunale şi pentru echilibrarea bugetelor locale. Adică fix acele capitole unde, an de an, Sibiul este "păgubit" comparativ cu alte judeţe.
Anii 2007, 2008 şi 2009 nu au fost aleşi întâmplător - bugetul pe 2007 poartă amprenta unică a guvernării liberale, pe când 2008 şi 2009 sunt rezultatul negocierilor şi a lobbyului dus pentru judeţul Sibiu de politicienii PD-L şi PSD.

Ţepele guvernelor către sibieni

Sibienii nu numai că au contribuit mai mult către ţară decât au primit, dar s-au şi trezit cu câteva proiecte lăsate în aer de reprezentanţii guvernelor care au condus în ultimii ani această ţară. Valoarea proiectelor - prea multe sute de milioane de euro.

Una din cele mai mari "păcăleli" aduse judeţului Sibiu vine în urma unei promisiuni de susţinere a investiţiilor de modernizare a Aeroportului din Sibiu. În 2005, în urma unei vizite a premierul din acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, Ministerul Finanţelor a promis judeţului Sibiu un sprijin financiar de 22 de milioane de euro, pentru noul Aeroport Internaţional. Din aceşti bani, la Sibiu au mai ajuns doar 11 milioane de euro. Cu Vosganian ajuns în fruntea Ministerului, guvernul a uitat să mai achite şi cealaltă jumătate, care, într-un final a fost evitată printr-un gest urât. Guvernul României nu numai că nu a mai dat banii, dar a şi respins garantarea unui împrumut al administraţiei locale pentru banii lipsă sub pretextul că "aeroportul de la Sibiu este de interes local, nu naţional". Prin urmare, creditul luat de Consiliul Judeţean şi Primăria Sibiu a fost negociat pe puteri proprii.

Drumurile, o eternă păcăleală

Şi nu vorbim de interminabila centură ocolitoare a Sibiului, ci, de exemplu, de drumul expres care trebuia să facă legătura între Sibiu şi Făgăraş. Dincolo de milioanele de lei cheltuite pentru proiectare, drumul expres a ajuns la începutul lui 2008 la stadiul demarării exproprierilor, pentru care au fost alocate 26,2 milioane de euro. Pe lângă cele 400 de milioane preconizate ca necesare pentru construcţia celor 80 de km de drum expres. Care, în decembrie 2008, a căzut precum un castel de cărţi - noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat că acest tip de drumuri nu reprezintă o soluţie pentru trafic. Iar proiectul, care tocmai primise şi avizul de mediu şi mai aştepta doar constructorul, a fost părăsit.
Tot sub domnia lui Berceanu la Transporturi s-a prăpădit şi proiectul centurii ocolitoare de la Mediaş. Centura urma să fie construită "la pachet" cu alte cinci lucrări asemănătoare la Târgu Mureş, Reghin, Braşov şi Bacău. Lucrări urmau să fie finanţate dintr-un împrumut contractat de CNADNR de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în 2007. În vara acestui an, centura ar fi trebuit terminată. Dar, pentru că autorităţile române nu au făcut mai nimic pentru centura Mediaşului, BIRD a retras creditul. Pentru Mediaş erau alocaţi aproximativ 21 de milioane de dolari.
Şi acelaşi Berceanu a anunţat că cele 3,2 miliarde de euro necesare autostrăzii care ar trebui să lege Sibiul de Piteşti nu se vor regăsi nicicând în visteria statului. Prin urmare, să vină investitorii privaţi să ridice o astfel de autostradă.

Câteva, pe scurt

Promisiunea spitalului de urgenţă este prea recentă pentru a o aminti, după cum, cel mai sigur, sibienii nu au uitat nici de faptul că staţia CFR din Sibiu nu a mai fost finalizată în totalitate - peroanele şi împrejurimile au rămas în bătaia sorţii. Şi tot o promisiune în care nu mai cred nici ţâncii este cea a reabilitării termice a blocurilor. În ultimii doi ani, Guvernul nu a alocat niciun leu pentru Sibiu.

Cea mai recentă pagubă

Banii pentru salariile profesorilor din municipiul Sibiu sunt insuficienţi. Din peste 100 de milioane de lei necesari pentru plata dascălilor, au venit puţin peste 70 de milioane de lei. La fel, în cazul banilor necesari pentru asistenţă socială, sumele sunt la jumătate din necesar. Pentru profesori, administraţia locală nu poate face nimic. "Conform legislaţiei, salariul dascălilor este asigurat exclusiv din bugetul statului. La asistenţă socială şi la creşe problema se pune altfel, deoarece este vorba de o cofinanţare, între bugetul de stat şi cel local. În acest caz noi suntem în lucru cu un plan de măsuri în caz de strictă necesitate. Dar ar fi cea mai nefericită situaţie, deoarece bani mai mulţi nu sunt. Şi, în cazul în care nu vor veni banii necesari de la bugetul de stat ca trebui să luăm din banii de investiţii ai bugetului local", spune Astrid Fodor, viceprimar al Sibiului


Anul Capitalei culturale, anul abundenţei


Sibiul a cunoscut şi o perioadă de glorie în ceea ce priveşte accesul la finanţările din bugetul de stat. În vederea anului cultural 2007, pentru programul cultural au fost alocate 21 de milioane de lei, din bugetul Ministerului Culturii. Pentru infrastructura culturală (în special Muzeul Brukenthal şi Biblioteca Astra), tot de la bugetul de stat au venit 34,6 milioane de lei. În fine, alte 5,1 milioane de lei au venit pentru reabilitarea faţadelor din Piaţa Mare şi Piaţa Mică. Cu cele 11 milioane de euro pentru Aeroport, sumele alocate de la bugetul de stat nu depăşesc 30 de milioane de euro.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

16 comentarii

rita

Acum 14 ani

Noroc ca s-a gasit un venetic ca tine sa apere cauza Sibiului!
Raspunde

bes

Acum 14 ani

In toate tarile europene se trimit mai multi bani catre zonele mai putin dezvoltate pentru a echilibra situatia doar ca la noi este exagerat. In timp ce iti "rupi" masina cand incerci sa ajungi la granita, in Moldova am vazut o singura groapa in decursul a doua zile de mers cu masina. Deh, nu am vrea sa isi rupa senila nenea Ivan cand o sa se puna in miscare.
Raspunde

@deleanu cu d mic

Acum 14 ani

Traiane, e o tema rasuflata chestia asta , ceva in legatura cu conflictul multimilenar intre mitici (bucuresteni) si restul , provincialii. daca avem romani MITICI (bucuresteni) aproape ca era normal ca sa avem si romani FAZANI (provincialii, si ca sa nu va suparati, "zuperfazani" ingamfati de Sibiu). :) numai bine
Raspunde

liu

Acum 14 ani

AUTONOMIE!! numai asa poti sa ramai cu banii tai.(exemple verificate germania,usa)
Raspunde

un sibian

Acum 14 ani

de ce in cazul Clujului se poate si in cazul Sibiului nu????? Ce "pazeste" duduia deputat de colegiu Turcan care " tine " asa de mult la Sibiu????? Ce pazeste alde Cazan - alt sibian get beget??? Va spusn eu ce .... propriile interese. Asta e tara in care traim, asta ne e neamul.
Raspunde

Ioan Tarziu

Acum 14 ani

Asta este! Dormiti in pace, votati-l pe Basescu si traiasca Boc pentru ca-i ardelean. Iubiti-o pe Turcanu pentru ca vrea sa reorganizeze TVR-ul, singurul post ne-manelist. Nu stiu vreun fost sau actual ministru al transporturilor care sa nu-si fi batut joc de sibieni, de romani in general. Dezastrul este ca majoritatea romanilor, deci si sibienii si bucurestenii, voteaza mereu "raul cel mai mic" neacordand niciodata vreo sansa noii generatii sau celor care n-au furat si n-au dezamagit niciodata. Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Raspunde

bucurestean miticesc

Acum 14 ani

asta-i problema si durerea , fazane sibian :). cum reuseste politicul sa influente dramatic (si nedrept) administratia locala. si cum naiba sa facem, ca influenta centrului sa fie minima. in "meciul" asta, Sibiu-Bucuresti, ce-i de facut? ori mutam capitala la Sibiu (mie imi convine), ori descentralizare!
Raspunde

bucurestean miticesc

Acum 14 ani

asta-i problema si durerea , fazane sibian :). cum reuseste politicul sa influente dramatic (si nedrept) administratia locala. si cum naiba sa facem, ca influenta centrului sa fie minima. in "meciul" asta, Sibiu-Bucuresti, ce-i de facut? ori mutam capitala la Sibiu (mie imi convine), ori descentralizare!
Raspunde

un cititor

Acum 14 ani

Solutia este sa scapam de moldoveni si de olteni = autonomie. Si ar mai trebui introdus un sistem de vize pentru acestia ca sa vina in ardeal.
Raspunde

10

Acum 14 ani

Autonomie!!!
Raspunde

10

Acum 14 ani

Autonomie!!!
Raspunde

Franz Iosef

Acum 14 ani

Autonomia lui ma-ta aia curva de betivul de tac-tu!
Raspunde

Franz Iosef

Acum 14 ani

Autonomia lui ma-ta aia curva de betivul de tac-tu!
Raspunde

lica

Acum 14 ani

franz josef ciocu mic k te trimit cu pluta la bunata in oltenia.dupa ce nea -ti supt sangele 100 de ani ne puteti suge si de pu........a mitici prosti si fomisti.....stramosi de ieniceri
Raspunde

@ lica

Acum 14 ani

lica-sulica sa o trimiti pe ma-ta aia curva la budapesta si viena la produs, iar tu invata romaneste!
Raspunde

Alin

Acum 14 ani

Foarte amuzant.. Tara arde si baba se chiaptana
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus