Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
15°C

PDL LA MOMENTUL ADEVARULUI.

          Am ajuns într-un stadiu de dezvoltare politică în care rolul, dar şi viitorul partidelor, este tot mai mult determinat şi dependent de aderenţa la societatea civilă, la opinia publică. Societate civilă care nu mai poate fi manipulată cu uşurinţa de până acum. De altă parte, criza ca şi dificultăţile deosebite acumulate în urma unor gestionări adesea incompetente sau de-adreptul iresponsabile, aduc acum, în faţa partidelor, problema eficienţei politice, substitut inerent al demagogiei ieftine. O spun mulţi specialişti, ştim aproape cu toţii, că ţara se află într-un moment de grea cumpănă. Pentru un partid la putere şi la guvernare, cum este PDL, responsabilitatea eşecului ar apăsa cu aceeaşi măsură cu care s-ar cântări  succesul ieşirii la liman. De aici, preocuparea deosebită a partidului de a găsi cele mai potrivite căi de urmat.

          Nu este pentru nimenea un secret că PDL a ajuns în situaţia de azi, datorită şi cu concursul lui Băsescu. Tot astfel cum este evident că la rândul său, preşedintele a beneficiat copios de sprijinul partidului. A fost o colaborare de succes în care, evident, a prevalat poziţia şi personalitatea lui Băsescu. Să indice prestaţia de acu-ntro seară a preşedintelui la TV o fisură, o turbulenţă în această colaborare? Şi dacă da, întrebarea este cu ce posibile urmări?

          Premierul Boc şi cei din anturajul său au ajuns la concluzia că pentru a impune reformele necesare redresării, este nevoie de unitate în ordine şi disciplină. Că pentru aceasta, partidul trebuie să-şi strângă rândurile în jurul nucleului său puternic şi dur. Astfel s-a conturat ideea menţinerii prevederilor statutare potrivit cărora alegerea organelor de conducere să se facă pe criteriul moţiunilor, a alegerilor pe listă, iar nu uninominal. Preşedintele Băsescu a criticat dur această orientare în condiţiile în care se întrevede o singură moţiune, aceea a premierului Boc, ca o gravă abatere de la democraţia de partid. S-au făcut diverse comentarii pe ideea că această controversă ar ascunde tendinţa nucleului dur - Videanu, Berceanu, Blaga - de a se desprinde de sub tutela preşedintelui, arogându-şi o marjă de independenţă. Sau că dimpotrivă, pe votul uninominal, Băsescu ar vrea să menţină la nivelul deciziei de partid şi alţi oameni apropiaţi lui. Nu se ştie cu certitudine ce se ascunde sub răbufnirea lui Băsescu. E posibil ca greii partidului să fi apreciat că traseul politic al preşedintelui se încheie cu acest mandat iar ei ar trebui să profite de situaţie pentru a-şi consolida poziţia acum, dar mai ales în perspectiva postelectorală viitoare şi nu neaparat în viziunea lui Băsescu. Oricum, acuza publică, extrem de gravă, de bolşevizare a partidului, adusă de preşedinte în momente de grea cumpănă pentru partid şi guvernul său, trebuie că ascunde preocupante distorsiuni. Este o chemare la ordine? În fond chestiunea putea fi tratată pe coordonate interne fără un afront public, dacă cuvântul preşedintelui ar fi avut, întocmai ca şi până acum, greutatea ştiută.

          Cu un impact ceva mai atenuat, acuza de pedelizare a deconcentratelor nu poate fi ignorată şi pare că se subsumează aceloraşi relaţii. Ar exista aici o logică  pe care o urmează îndemnul preşedintelui: un partid, un guvern, este îndreptăţit să-şi menţină la nivelul sistemului decizional oamenii săi pentru a răspunde necesităţilor proiectului de guvernare. Dincolo de această arie, nu ar trebui sacrificate competenţele pe altarul politicului, aşa cum face acum PDL, urmând exemplul contraproductiv al celorlalţi, în speţă PSD şi PNL.

          Într-o altă viziune, s-ar putea ca ieşirea la rampă a preşedintelui să fi fost determinată de dorinţa de a stopa la timp o orientare apreciată ca fiind greşită, dorinţă exprimată cu puterea impactului public. Nu se ştie deocamdată care va fi reacţia celor vizaţi, a conducerii partidului propriu zis. Este posibil să aibă loc un dialog în taină în care să încerce a-l convinge pe preşedinte că sunt îndreptăţiţi la linia urmată căci, atât la nivelul de conducere şi decizie a partidului cât şi la nivelul de execuţie teritorială, este nevoie de voinţă fermă, unitară, dacă se doreşte realmente să se facă faţă marilor dificultăţi ce le stau în cale. Viziunea pe deplin democratică a preşedintelui ar fi compatibilă cu o societate bine aşezată, când şi partidul şi-ar putea permite controverse interne sau dizidenţe. În fine, s-ar putea ca critica preşedintelui să urmărească şi penetrarea clubului, în ideea de a nu se încercui exclusivist la vârf. Spre exemplu promovarea lui Negoiţă pe o poziţie compatibilă cu o viitoare candidatură la preşedinţie.

          Din orice unghi s-ar privi lucrurile, apare totuşi limpede că atât conducerea şi membri PDL cât şi Băsescu, urmăresc consolidarea şi fortificarea partidului în perspectiva viitoarelor alegeri iar calea de urmat, indiferent de controverse, este una singură: principialitatea şi reaşezarea valorilor la temelia actului de guvernare, dedublate de rezultate palpabile şi îndrituirea speranţei de revenire la normalitate. Am reţinut un argument din judecăţile preşedintelui: nimeni nu are dreptul să sacrifice ţara pentru interese de grup sau  sectare, fie aceasta şi cu riscul pierderii puterii. Îndrăznesc să cred că acest îndemn este sincer. Mai îndrăznesc să cred că la viitoarele confruntări electorale nu vor avea sorţi de izbândă acei care marşează pe compromisuri, cedând cu îngăduinţă diverselor cereri, fie ele şi de impact social, ci acei care vor pune la loc de frunte interesele în echilibru ale ţării, centrate pe ieşirea din criză şi asigurarea unei stări de normalitate, de progres.

          Conjunctura politică actuală deschide PDL-ului şansa de a urmări acest ţel. Principialitatea pe valorile politice fundamentale îi cere însă fermitate şi imparţialitate, aplicarea lor cu consecvenţă inclusiv în propria ogradă. Ultimele măsuri, legislative sau de asanare moral-judiciară, au adus cu sine speranţa unui reviriment după atâţia ani de toropeală şi deznădejde. Sunt atâtea aspecte de îndreptat, atâtea lucruri de reaşezat încât, cu toată durerea socială a operării lor, cei ce vor reuşi, vor culege în final adeziunea publică. Cu alte cuvinte vor învinge.

           A sosit momentul adevărului. Cu hăţurile puterii la timonă, PDL ne va convinge dacă este o veritabilă forţă politică sau rămâne cantonată în hăţişurile neputinţei politice de până acum. Ultimele comentarii ale preşedintelui Băsescu par menite a-i pune în gardă pe această idee.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 340

Comentarii

1 comentarii

titi

Acum 13 ani

D-l Dejeu scrie de PDL parca din partea lor a fost pus ministru de interne nu din parte PNTCD se simte cum il ridica in slavi pe Basescu nu e de mirare ca a cazut PNTCD-ul ce sa invinga d-l Dejeu ca suntem cu botul pe labe vai si amar de oameni cu pensii mici si de tineri care nu au de lucru d-voastra va convine ca aveti pensie de ministru i-a sa va taie boc pensie de ministru v-ar mai conveni?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus