X

Sibiul la Unesco, dar fara Marginime. Cu Sighisoara, eventual. Singuri ar fi ideal

Într-un timp record de mai puțin de 75 de minute, reprezentanții urbei sibiene și-au creionat intențiile referitoare la candidatura Sibiului pe Lista Patrimoniului Mondial () gestionată de Unesco (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură).
În principiu, câteva zeci de reprezentanți ai administrației locale și centrale au fost invitați ieri dimineață, de Primăria Sibiu, la o ”întâlnire privind acordul de principiu pentru înscrierea Sibiului – centru istoric pe Lista Patrimoniului Mondial”.

Discuțiile au fost deschise de primarul Sibiului, Klaus Johannis, care a remarcat dezamăgit faptul că tocmai instituția care gestionează dosarul de candidatură al Sibiului pentru LPM – este vorba de Ministerul Culturii – nu și-a trimis niciun reprezentant la dezbatere.
Primul care a luat cuvântul a fost academicianul Paul Niedermaier, actorul principal al creionării primului dosar de candidatură a Sibiului pentru Lista Unesco. În martie 2008, acest dosar a fost ”amânat” pentru a nu fi respins, știut fiind faptul că un sit odată respins nu mai poate fi propus încă o dată pentru includerea pe lista Unesco.

Niedermaier a criticat declarațiile celor care susțin că Sibiul nu mai are nicio șansă pentru că LPM este suprasaturată de centre istorice medievale. De asemenea, a subliniat faptul că o eventuală candidatură într-un dosar comun cu Mărginimea Sibiului ar fi extrem de dificil de închegat. Discursul lui Niedermaier nu a optat, însă, clar pentru o soluție sau alta. ”O poziție cumulartivă cu Sighișoara ar avea un dezavantaj propagandistic, în sensul că Sibiul nu apare nominal. Dar ar fi cea mai sigură soluție. Dacă e cea mai bună rămâne de văzut. (…). Să fie cele trei piețe centrale ale Sibiului, dar și corola piațetelor precum Aurarilor?”, a mai spus Niedermaier.

Cât privește punctul de vedere al Ordinului Arhitecților din România, prezentat de Gabriel Roșca, președintele filialei Sibiu – Vâlcea, și acesta oscilează între varianta unei candidaturi alături de Sighișoara, pe ideea unei ilustrări a vieții sașilor în Transilvania, fie pe varianta candidaturii independente, cu cele trei piețe centrale – cea Mare, cea Mică și Huet.
Moderatorul discuțiilor ce au avut loc la Primăria Sibiu a fost Sergiu Nistor, fostul comisar din partea Ministerului Culturii pentru Sibiu CCE 2007, actual și fost reprezentant al Unesco în România în cadrul Icomos (Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri). Acest institut are rolul de a face legătura între Unesco și diferitele țări aflate în atenția respectivei organizații a Națiunilor Unite, cu o singură mențiune: reprezentanții Icomos România nu pot face aprecieri la adresa siturilor din România, Icomos Ungaria la cele situate pe teritoriu maghiar etc.

Sergiu Nistor a remarcat importanța lobbyului pentru admiterea pe LPM a Unesco. ”Aici poate fi problema: dosarul de candidatură să fie foarte bun, dar să lipsească susținerea”, a spus Nistor. El a făcut apel la cei doi parlamentari sibieni prezenți la discuții (senatorii Minerva Boitan și Ion Ariton) să facă demersurile necesare pentru ca membrii Comisiei mixte a Parlamentului pentru Unesco să își ducă la îndeplinire rolul.

La discuții, cuvinte de încurajare, dar fără aprecieri clare au mai avut Puiu Fesan, din partea revoluționarilor, dar mai ales din partea PNL, Ion Ariton, Minerva Boitan și prefectul Constantin Trihenea.
Prin intermediul lui Dan Nanu, Direcția pentru Cultură a anunțat că susține fie candidatura alături de Sighișoara, fie cea independentă, cu cele trei piețe centrale.
Alături de specialiștii din Primărie, de prefectul Trihenea și alte personaje direct implicate, primarul Sibiului a anunțat la finalul întâlnirii că va redacta o scrisoare referitoare la opțiunea Sibiului referitor la candidatura pe lista Unesco.

Ce înseamnă?

Potrivit unei mai vechi declarații dată de primarul Sighișoarei, Dorin Dăneșan, ziarului Turnul Sfatului, intrarea unei localități pe lista Unesco, înseamnă o serie de restricții. ”Nu am avut beneficii concrete. Nu au venit fonduri pentru reabilitare. Dimpotrivă, pentru orice lucrare de reabilitare sau de infrastructură am avut tot felul de piedici”, a declarat Dăneșan. Cu alte cuvinte, odată intrat pe lista Unesco, un sit sau un ansamblu arhitectural intră sub restricții de intervenție extrem de strânse. Acest lucru a făcut ca Sighișoara, localitatea deja aflată pe Lista la care aspiră Sibiul, să fie în prezent sub monitorizarea Unesco, în urma deselor reclamații referitoare la flagrantele încălcări în ceea ce privește păstrarea substanței originale a cetății medievale.

 

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    callas

    ca de obicei, in loc sa se cerceteze intai care sunt conditiile si sansele pentru a fi trecut ca oras vechi pe lista, se priveste doar buricul propriu, se inventeaza oul si se discuta la nesfarsit si fara rezultat cu persoane care nu au nici un chef sa ia o decizie, fie din comoditate, lasitate, incompetenta, mandrie ranita, etc.
    Contra legaturii cu Sighisoara sunt 2 argumente: Sighisoara e deja avertizata pentru constructiile noi care si la Sibiu sunt presarate prin centru, pe urma pe lista in Europa nu exista nici un caz precedent in care 2 orase de sine statatoare la distanta ata de mare unul de altul sa creeze o unitate pe lista. Argumentul cu trecutul comun sasesc tine mai mult de istorie, etnie, etc. decat de cultura in sensul Unesco .
    Iar Marginimea are oricum un trecut romanesc si nu sasesc, deci legatura cu Marginimea ar fi mai mult de sit geografic, in care Sibiul se pierde.
    Intai si intai trebuie lamurit daca pe plan politic, cultural, orasenesc este dorit SINCER un astfel de titlu, primarul a afirmat candva ca nu.
    Apoi ar trebui sa se studieze sansele, adica factorii de decizie sa se uite ce orase europene sunt deja trecute pe lista cu centrul lor istoric, de ex.: Bamberg, Regensburg, Graz, Viena, Salzburg, Luxemburg, Riga, Vilinius, Tallin, etc. adica in afara de Tallin orase mai mari ca Sibiul, cu centre mult mai ample. O comparatie obiectiva ar fi poate benefica. Centrele orasenesti sunt oricum in minoritate, in Germania de ex. din 32 de listari, doar 4 sunt centre istorice vechi.
    Pe urma trebuie analizat concret la obiect de ce dosarul vechi nu ar fi avut sanse si a trebuit retras, fara teoria conspiratiei, persecutiei, lipsei de pile, etc. Altfel greselile se vor repeta si in documentatia noua.
    Dupa parerea mea cele 3 piete ar avea poate o sansa in sensul ca fronturile sunt deja construite si nu mai e loc de pacate arhitecturale, iar documentatia, daca e sa fie, as da-o pe mana unui expert.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact