X

„Un fermier e Cain, celalalt e Abel”

Credeți că în agriultură este criză? Credeți că fermierii sibieni o duc rău? Sau că acum, în prag de iarnă, se gândesc cu infrigurare cum o să treacă peste lunile grele cu zăpada? Vă cam înșelați. V-o spune Gheorghe Budrala, directorul coordonator al Direcției Agricole Sibiu.

Reporter: Toamna, cam pe vremea asta, intră fermierul în hambar și se uită la ce a adunat peste an. Fermierul sibian are la ce să se uite?

Gheorghe Budrala: Fermierul sibian anul acesta, să știți că spre deosebire de alți ani, a adunat mai mult porumb. Porumbul s-a făcut bine anul acesta și să știți că este bine așa. Acolo unde nu au fost suprinși de grindină.

Rep.: Prin ce zone ale județului au fost mai harnici?
G. B.: Nu contează, peste tot s-a făcut. În zona spre Mediaș, spre nordul județului producția a fost chiar foarte bună.

Rep.: Ce altceva s-a mai făcut anul acesta?
G. B.: Ce s-a semănat că dacă nu s-a semănat, să știți că nu s-a făcut nimic (râde). Grâul s-a mai făcut destul de bine, cartoful relativ bine, merele și fructele în general s-au mai făcut acolo unde n-a bătut grindina și unde a fost  plasă antigrindină. În schimb s-au plans foarte mulți de struguri, că nu au struguri, tot din cauza loviturilor grindinei. Foarte ciudat este că pentru prima dată anul acesta a bătut grindina de două sua trei ori în același loc.

Rep.: Unde?
G. B.: În zona Miercurea – Apoldu – Dobârca a fost de două ori grindină foarte puternică și de trei ori grindină mai ușoară. Fenomentul acesta nu l-am întâlnit niciodată până anul acesta. Înainte venea, bătea o dată și salut! Acum, a venit, nu și-a gătat treaba, și a mai trecut de vreo două, trei ori!

Rep.: Păi, dacă s-a făcut bine porumbul, grâul, cartorul mai binișor, s-au făcut fructele pe acolo pe unde n-a bătut grindina, înseamnă că fermierii sibieni au hambarul plin acum, sunt oameni bogați!?
G. B.: Da, eu cred că au, eu zic că au! Plus că Sibiul are și partea de zootehnie, la care nu trebuie să ne plângem, Sibiul este recunoscut pentru crscătorii de oi.

De ce e laptele scump

Rep.: Și atunci, dacă s-au făcut de toate și mai sunt și bogați că au oi, de ce au mai ieșit în stradă? Că au scos tractoarele la arat prin centrul Sibiului!
G. B.: La Sibiu, bovina este cu probleme mari. Nu mai sunt vaci și bovine a fost un pic scoasă și de pe linia subvenționării, acum s-a revenit asupra ei. Pentru o perioadă nu a mai fost subvenționată bovina, nu a mai fost subvenționat laptele o perioadă și atunci bovina a trecut deoparte și scade în continuare, este în cădere liberă. Ceea ce foarte mulți nu înțeleg este că trebuie să se orienteze spre creșterea de rase de carne. Laptele este așa cum este, ei nu s-au asociat, nu și-au făcut o făbricuță, nu au făcut nimic și toată lumea așteaptă să vină cineva să ia laptele ăla. Ori cine vine nu îl ia pe degeaba și vrea să scoată și el un profit.

Rep.: D-asta cumpăr eu litrul cu 3,50 de lei din supermarket?
G. B.: Sigur că da! Ei vor să câștige mult mai mult decât producătorul. Ori producătorii dacă s-ar uni și ar face o mică făbricuță…

Rep.: Cu ce s-o facă, că n-au bani! N-au ieșit în stradă că nu mai primesc subvenții la nimic?
G. B.: Ceea ce am observat eu și mă întristează foarte mult, ei se unesc și fac asociații pentru subvenții. Nu este bine deloc așa! Este utilă la un moment dat asocierea asta dar este fără viață, fără viitor și fără nimica. Degeaba ne adunăm noi la un loc, luăm toți subvenți în buzunar și apoi pleacă fiecare în treaba lui!

Rep.: Păi vedeți dumneavoastră, e mult mai ușor să ne-mprietenim la împărțitul banilor și apoi la bar decât la pământuri și la oi. Că dacă este vorba să dau din pământul meu sau din oile mele, apăi altfel vorbim!
G. B.: Exact! Este în Loamneș unul Jeleru. Conduce prima asociație a unui grup de producători din județul Sibiu. Ați auzit de ea?

Rep.: Nicidecum!
G. B.: Ei, vedeți? Funcționează cu o discreție totală, așa cum trebuie să funcționeze orice asociație de acest gen, fără să ne expunem prin toate ziarele și televiziunile, prin toate grevele și dezbaterile.

Rep.: Câți sunt în asociație și cât pământ au?
G. B.: Sunt în jur de 240 de fermieri, crescători de ori, și au împreună aproximativ 60.000 de oi.

Bunii și mai puțin bunii

Rep.: Un sfert din turma unui din Jina, să spunem… Nu?
G. B.: (râde) Un pic mai… (râde) Un pic mai mult. Dar ceea ce este interesant și bun la ei este faptul că de vreo trei ani de zile ei vând de 16 miliarde de lei vechi.

Rep.: Ce vând, lapte, brânză?
G. B.: Da, lapte, numai lapte vând.

Rep.: Au oi de rasă sau țurcane de-ale noastre?
G. B.: Țurcană românească! Țurcană de Sibiu!

Rep.: Și cu banii ce fac, că nu am auzit de vreo făbricuță?
G. B.: E treaba or ce fac cu banii dar pot să vă spun că sunt mulțumiți de ceea ce fac.

Rep.:Și ăștelalți, care au ieșit cu tractoarele în stradă de nemulțumire, nu au auzit că ăia sunt mai mulțumiți, să învețe de la ei?
G. B.: Ăștia sunt alții!

Rep.: Alții, alții, dar nu se văd peste gard?
G. B.: Unii ssunt crescători de oi și cei care au ieșit cu tractoarele în stradă sunt altceva, sunt conservatori de terenuri…
Rep.: Altceva…
G. B.: Ăia sunt Cain și ăștia sunt Abel! (râde). Totuși, sunt probleme serioase care trebuie rezonvate, indiscutabil, și eu nu ar trebui să spun că este bine ceea ce au făcut ei protestând în oraș, dar trebuie să spun că au niște drepturi, sunt ale lor, și trebuie să și le ceară. Și dacă nu sunt organizați – acum nu știu dacă au cerut tot ce trebuie sau cum trebuie sau cât de bine trebuie, dar ei încă nu constituie o forță de care cineva trebuie să se teamă. Să spună, da domnule, ăștia cer ceva adevărat…

Rep.: Nici măcar la necaz nu sunt uniți ca lumea?
G. B.: Ei mai mult politizează chestiunile astea, fac și un spectacol, mie mi-au dat impresia că au ieșit la o comandă! Pentru că dacă sunt necazuri – și sunt necazuri cu motorina că plătesc accizele, că plătesc taxă de drum la tractor, este absurd, dar ei nu știu să se grupeze pentru interese profesionale. Dacă fermierii s-ar aduna pentru problemele lor reale, atunci s-ar ține cont cu adevărat de ele, dar ei încă nu se adună pentru probleme reale.

Rep.: Ca să concluzionăm, am avut și recolte bune și proteste, și bune și rele, dar per total agricultorii sibieni sunt oameni bogați, trăiesc bine?
G. B.: Nu sunt bogați darn u trăiesc rău!

Casetă:

“Ca producător de cartofi, dacă mă duc în piață și găsesc o masă cu 15 milioane pe lună, când eu ca producător a o mie sau două mii de kilograme de cartofi. Dacă plătesc la ăla masa 15 milioane atunci ăștia sunt cartofii mei, și atunci ce am rezolvat?”, Gheorghe Budrala, director DADR Sibiu.

 

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

2 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact