Acum aproape două luni Călin Trufaşiu a surprins pe toată lume devenind director la Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Sibiu. A venit de nicăieri, la prima lui participare la o şedinţă de Colegiu Prefectural în calitatea de director toată presa evitându-l, neştiind cine este "directorul cel tânăr". Vă spune chiar el în rândurile care urmează.
Reporter: De unde aţi apărut? Cine sunteţi?
Călin Trufaşiu: Sunt în Sibiu de mai bine de 37 de ani, practic de când m-am născut. Am lipsit
pentru o perioadă de patru ani fiindcă a trebuit să-mi termin studiile în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. Am mai lipsit şi în perioada de după facultate fiindcă am lucrat în domeniul privat, am fost manager de vânzări în zona Transilvaniei la două companii multinaţionale, dar familia, prietenii şi domiciliul le-am avut tot timpul în Sibiu. La conducerea Direcţiei Judeţene de Cultură am ajuns în urma participării la concursul organizat de ANFP împreună cu Ministerul Culturii pentru ocuparea postului de director executiv.
R.: Ce pregătire aveţi în domeniu, care a fost ultimul job înainte de a ajunge la Direcţia pentru Patrimoniu şi ce vă recomanda pentru această funcție?
C.T.: "Ciclul primar" în ale culturii l-am făcut alături de părinţii mei care, în perioada când răspundeau de viitorul meu, au avut grijă să mă introducă de mic în frumuseţea oraşelor şi muzeelor României şi Europei. Am continuat după aceea pe cont propriu în acest sens şi, printre altele, m-am implicat în organizarea de evenimente culturale, respectiv concerte. Ultimul meu job a fost în management-vânzări la o companie austriacă din domeniul materialelor de construcţii. Fiind vorba despre un post de director executiv, studiile absolvite în cadrul ASE, secţia Economia Întreprinderii în Limba Germană, precum şi experienţa într-un post de management sunt deja două argumente care mă pot recomanda pentru acest post.
R.: Care sunt pe scurt principalele idei din spatele planului dumneavoastră managerial?
C.T.: Planul meu de management porneşte de la trei idei de bază, organizare – eficienţă
– control. Îmi doresc ca împreună cu colegii din instituţie să facem ceva pentru patrimoniul istoric din judeţ, pentru susţinerea tehnică şi pe cât posibil financiară a proiectelor de restaurare a monumentelor degradate. Din fericire, încă mai dispunem de personal foarte bine pregătit în instituţie şi cu o mai bună organizare vom deveni mai eficienţi în tot ceea ce facem. Vom continua activităţile curente ale Direcţiei de cultură în sensul protejării patrimoniului cultural judeţean, vom continua sprijinul de specialitate în realizarea de programe şi proiecte culturale, vom iniţia şi sprijini, în condiţiile legii, acţiuni de revitalizare a tradiţiilor şi
obiceiurilor locale, a ocupaţiilor specifice tradiţionale.
R.: Sunteţi membru al vreunui partid politic?
C.T.: Da, sunt membru al PD-L de mai bine doi ani.
R.: Ați început mandatul cu o prezentare la Prefectură a modului în care sunt respectate monumentele istorice în satele și comunele sibiene. Ce puteți face dumneavoastră pentru a opri acele efecte negative de care vorbeați?
C.T.: Am un plan în acest sens care merge pe două direcţii, respectiv abordarea directă
a cetăţeanului proprietar care este primul răspunzător în faţa legii şi a propriei conştiinţe, precum şi stabilirea unei relaţii mai strânse cu autorităţile locale în sensul rigorii atunci când este vorba de intervenţii la monumente istorice sau în zonele cu constructii protejate. Colegii mei au acţiuni de teren prin care evaluăm situaţia reală din judeţ după care, împreună cu autorităţile locale direct implicate, încercăm să iniţiem nişte acţiuni de oprire a intervenţiilor neautorizate din zonă. Vom avea şi acţiuni de prevenţie în zonele cu obiective de patrimoniu
şi vom acorda consultanţă celor care doresc să facă intervenţii la clădirile în care locuiesc. O atenţie sporită vom oferi realizării Planului Urbanistic General al localităţilor cu zone protejate încercând să impunem regulamente cât mai riguroase în sensul protejării patrimoniului, mai ales că acestea vor avea efect juridic pentru următorii 5-10 ani.
R.: Un locuitor al unui case din Biertan spunea că pe el nu l-a întrebat nimeni dacă vrea UNESCO și că UNESCO nu-i ține lui de cald iarna, când intră frigul pe la ferestrele de lemn. Și-a pus termopane până la urmă. Ce-i spuneți acelui om?
C.T.: Ştiu că nu numai în sate, se întâmplă şi în oraşe, unii oameni nu pun preţ sau nu
conştientizează valoarea acestor monumente istorice sau zone protejate. Cred că în primul rând este o chestiune de bun simţ şi, apoi, sper că în fiecare dintre noi există nevoia de identitate istorică, există mândria de a putea spune că asta ne-au lăsat strămoşii noştri şi noi doar trebuie să păstrăm, să întreţinem. Cu un efort financiar sensibil egal putem să ne oferim confortul secolului 21 fără să distrugem ceea ce altii au păstrat atâţia ani. Şi mai trebuie să trecem uneori peste microuniversul personal, să ne gândim şi la cei din jurul nostru, la cei care poate ne vizitează satul, oraşul, ţara şi am fi mândri să plece cu amintiri frumoase din ţara noastră. Aşa că pe acel om l-aş felicita pentru faptul că a respectat recomandările
primite de la specialişti şi a ales soluţia geamului termopan cu tâmplărie de lemn.
R.: Sunteți printre cei mai tineri şefi de deconcentrate din Sibiu... câte pile aveți? Care e secretul pentru a reuși în carieră?
C.T.: Da, avem la ora actuală mulţi directori tineri în instituţiile sibiene şi mă bucur că
ni se dă ocazia să ne manifestăm, să avem un cuvânt de spus nu doar la întâlnirile cu prietenii, ci şi de pe funcţii de decizie care pot influenţa direct procesul de dezvoltare al societăţii noastre. Din fericire nu există vreun secret pentru a reuşi, este la îndemâna fiecăruia să înveţe, să lucreze ca să capete experienţă şi să accepte o provocare atunci când este suficient de pregătit. Eu sunt de părere că trebuie să ne asumăm o funcţie cu responsabilităţi atunci când avem calităţi şi sunt mulţi tineri ce au calităţi reale, dar care, din păcate, refuză să se implice din fel de fel de motive.
R.: Dumneavoastră cum vedeți faptul că Sibiu va candida la UNESCO alături de Sighişoara? Nu ne rănește puțin în orgoliu candidatura asta pe spinarea altora?
C.T.: În primul rând trebuie să ştiţi că nu este o candidatură pe spinarea altora, este o candidatură serială în care fiecare obiectiv îşi are identitatea lui sub o titulatură comună. UNESCO are o strategie pe termen lung care vizează mai degrabă poziţii lărgite, îmbogăţite şi nu introducerea de noi obiective din Europa, actualmente fiind nevoie de o echilibrare a ponderii obiectivelor pe plan mondial. Din recomandările specialiştilor reiese că acest format ne oferă cele mai multe şanse de reuşită şi de aceea trebuie să lăsăm deoparte orgoliul. Înscrierea în patrimoniul UNESCO ne va aduce beneficii, dar în mod cert ne va aduce şi responsabilităţi mai mari. Noi, ca direcţie de specialitate, avem disponibilitatea de a ne implica în acest proiect amplu şi aşteptăm ca acesta să fie întocmit de către specialiştii desemnaţi de minister. Vreau să insist însă asupra faptului că atât în momentul acesta, cât şi atunci când Sibiul va fi în patrimoniul UNESCO, o mare responsabilitate revine proprietarilor şi administratorilor de imobile din zona direct afectată precum şi administraţiei publice locale. Ei sunt cei care trebuie să respecte legea monumentelor şi sunt primii care vor fi implicaţi direct, iar eu vă asigur că, împreună cu colegii mei, îi vom susţine logistic şi tehnic în acest sens.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Planului Urbanistic General , Studii Economice București , Direcției Județene , Ministerul Culturii , Colegiu Prefectural , Călin Trufașiu , Patrimoniu Cultural Sibiu , Limbă Germană , Economia Întreprinderii
Vizualizari: 460
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
HBomb
Acum 2 ore
@Pol-Pot
Acum 2 ore
Soso
Acum 3 ore
Bunu
Acum 3 ore
A