Campanie: cum trebuie intretinute cosurile de fum, jgheaburile si burlanele in centrul istoric

Primăria Sibiu și Fundația Heritas au lansat un nou comunicat ”Cum să...” din cadrul campaniei denumită Reabilitarea centrului istoric - Împreună protejăm patrimoniul construit al Sibiului.
Tema noii informări este legată de coșurile de fum, jgheaburile și burlanele din centrul istoric, elemente care, de asemenea, au un statut special.

Sistemul de preluare şi dirijare a apelor meteorice

Jgheaburile şi burlanele formează un sistem care colectează apele meteorice de pe acoperiş şi le dirijează către sol, protejând faţada. Iniţial clădirile nu au fost prevăzute cu astfel de sisteme. Cel mai probabil primele elemente de acest fel au fost instalate la clădirile importante, cum ar fi biserici sau clădiri ale administraţiei. Până la apariţia şi dezvoltarea la scară largă a plasticului şi aluminiului extrudat, după cel de al doilea război mondial, jgheaburile şi burlanele erau confecţionate în principal din plumb şi fontă. Deşi jgheaburile din lemn au o istorie respectabilă şi s-au folosit pe scară largă (astfel de jgheaburi există la multe dintre clădirile din Muzeul Astra), fonta, protejată de obicei cu un strat bituminos s-a dovedit a fi cea mai rezistentă.

Plasticul a fost şi este încă folosit adeseori la confecţionarea acestor piese, dar între timp acesta a fost exclus din categoria materialelor rezistente: s-a constatat că devine casabil după o perioadă scurtă de timp şi se deformează sau se crapă uşor sub greutatea zăpezii sau a unei scări sprijinite. În plus este şi inestetic, iar în centrul istoric al Sibiului, conform Regulamentului Local de Urbanism, este interzis. În schimb se recomandă folosirea tablei de cupru şi a celei arămite, iar dacă se foloseşte tablă de zinc, aceasta se va lăcui în tente închise (vezi RLU – Zona Istorică, articolul 13, punctual 13.2.2).  

Este importantă verificarea jgheaburilor după trecerea sezonului rece. Jgheaburile trebuie curăţate de depunerile de praf şi material vegetal, pentru că înfundarea şi /sau colmatarea lor înseamnă apă care staţionează şi care permite înmulţirea ţânţarilor şi dezvoltarea vegetaţiei în jgheaburi. De asemenea, apa meteorică nu se mai scurge corect din jgheaburi în burlane, apoi în canalizare, sau la suprafaţa pavajului, ci poate ajunge direct pe faţadă, provocând degradări ale tencuielilor şi zugrăvelilor, uneori chiar şi ale zidăriei. Sistemul de preluare şi dirijare al apelor meteorice trebuie verificat periodic: trebuie reparate neetanşeităţile, iar pantele şi conexiunile între părţi trebuie verificate. Acolo unde burlanele sunt conectate la canalizare, se vor verifica/înlocui elementele subterane de racordare deoarece, în foarte multe cazuri, în acel loc, există scurgeri de apă, care constituie sursa umidităţii peretelui adiacent. Dacă nu este posibilă racordarea burlanelor la canalizare, acestea se vor prevedea cu rigolă care va prelua apa şi o va dirija spre cea mai apropiată gură de scurgere la canalizare.

În cazul în care este necesară înlocuirea burlanelor, se va acorda o atenţie deosebită amplasării lor, astfel încât acestea să fie integrate corect în compoziţia faţadei şi cât mai discret. Nu sunt acceptate coturi sau coborâri oblice pe planul faţadei.

Coşurile de fum

Se pare că prin secolul al XII-lea, când în Transilvania încep să fie colonizaţi germani, în Europa încep să fie construite coşuri de fum. Realizate din cărămidă, cu coronamente frumos executate, coşurile de fum pot fi de multe ori identificate ca făcând parte dintr-un anume stil. Ornamentele de tipul “cocoşilor” metalici sunt  elemente originale, care sporesc valoarea acoperişului, şi deci a casei.

După trecerea ierniii şi coşurile de fum trebuie verificate şi, după caz, reparate, pentru că agravarea degradărilor la coşurile de fum conduce la apariţia situaţiilor periculoase (vezi fotografia).

Conform Regulamentului Local de Urbanism, coşurile de fum istorice, cu tot cu partea lor superioară ornamentală vor fi conservate şi restaurate. În cazul în care tencuielile degradate au permis infiltrarea apelor şi la zidăria de cărămidă, va fi verificată stabilitatea coşurilor iar zidăria va fi refăcută parţial acolo unde sunt probleme, prin înlocuirea cărămizilor degradate cu altele de aceleaşi dimensiuni, urmărindu-se reţeserea zidăriei (fără rost pe rost). Coşurile vor fi tencuite la exterior, fără a fi zugrăvite, sau vor fi zugrăvite într-o nuanţă deschisă, apropiată de cea a tencuielilor. Străpungerile învelitorilor în dreptul coşurilor vor fi etanşate cu mortar, chiar dacă se realizează o hidroizolaţie suplimentară, neobservabilă din exterior. Coşurile metalice sau din beton armat afectează aspectul autentic al caselor istorice şi nu sunt potrivite acestora, aşadar se va evita folosirea lor.

Pentru mai multe detalii puteţi accesa Regulamentul Local pe site-ul Primăriei, la secţiunea „Urbanism”. Reprezentanţii Primăriei nu urmează doar procedura standard, ci vă şi susţin în demersul dumneavoastră de a respecta regulile şi de a găsi cea mai potrivită soluţie pentru o reabilitare corectă. Mai multe detalii, materiale informative şi consultanţă puteti obţine la Primăria Municipiului Sibiu sau la Fundaţia Heritas.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Turnul Sfatului