Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
20°C

Dornier: alunecarile de teren de la Aeroport poarta vina proiectarii

 

Soarta proceselor pentru recuperarea banilor care vor fi investiţi în reabilitarea alunecărilor de teren de la Aeroport va fi decisă în iunie: cel mai probabil, Înalta curte de casaţie şi justiţie va decide ca procesele să se poarte în alt tribunal, decât cel de la Sibiu. Turnul Sfatului vă prezintă şi poziţia celor de la Dornier Consulting în acest litigiu.
 
Atât asocierea proiectanţilor de la Iptana – Obermeyer, cât şi constructorii de la Max Boegl au cerut Înaltei curţi strămutarea procesului în care Consiliul Judeţean le cere daune de 15 milioane de euro pentru reabilitarea alunecărilor de la Aeroport. Cei de la Dornier, însă, nu au făcut acest lucru. În întâmpinarea depusă la dosar, arată, însă, că procesul cu societatea Dornier Consulting nu ar trebui să aibă loc, din moment ce Dornier a apelat pentru rezolvarea problemei cu CJ Sibiu la Curtea de arbitraj din cadrul Camerei de comerţ şi industrie a României. În plus, cei de la Dornier spun că nu pot fi chemaţi în judecată în calitate de „diriginte de şantier”, deoarece aceasta aparţine unei persoane fizice (un inginer contractat de Dornier).
În fine, în întâmpinarea depusă prin avocat, cei de la Dornier arată că alunecările de teren de la Aeroport nu s-au datorat unor vicii ascunse (din moment ce probleme la pragul 09 au fost semnalate cu mult înaintea alunecărilor), ci a unor vicii aparente, care nu mai pot fi invocate, susţin cei de la Dornier, după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor.
 
„Indică, în opinia noastră, o eroare de proiectare”
 
Dincolo de dezbaterile pe chestiuni de excepţii şi alte „chichiţe” legislative, la dosarul procesului există o amplă adresă semnată de reprezentanţii Dornier Consulting ca răspuns la expertiza efectuată după alunecările de teren şi la acuzaţiile aduse firmei de CJ Sibiu.
În aceste documente, cei de la Dornier arată că pentru îmbunătăţirea calităţii unor cantităţi de pîmânt care nu corespundeau s-a folosit Dorosol (o gamă de lianţi hidraulici), pentru ridicarea capacităţii portante a pământului. „Dacă în general toate tipurile de pământ, aşa cum acuzaţi, nu ar fi fost adecvate pentru a construi rambleul la dimesniunea actuală, atunci acesta s-ar fi prăbuşit în întregime şi, probabil, mult mai repede”, arată cei de la Dornier. Aceştia susţin însă că alunecările au avut loc din cauza infiltrării apei în rambleu, fapt petrecut din cauza unui sistem de drenaj insuficient de amplu proiectat.
„Rezistenţa rambleului s-ar fi realizat doar în condiţii de sol optime. Această concluzie indică în opinia noastră spre o eroare de proiectare. (...) Sistemul de drenaj necesar are un rol foarte important pentru asigurarea capacităţii portante a terenului de fundare, un lucru cert pe care îl confirmăm. Această afirmaţie indică în opinia noastră spre o eroare de proiectare”, se arată în adresa celor de la Dornier depusă la dosarul procesului. Reprezentanţii acestei societăţi susţin că au recomandat proiectanţilor de la Iptana şi Obermeyer redimensionarea sistemului de drenaj încă din primăvara lui 2006. „Proiectantul nu a luat în considerare această variantă de drenaj din cauza costurilor mult prea ridicate”, afirmă cei de la Dornier.
 
Universitatea din Munchen a recomandat monitorizarea apelor subterane
 
În cadrul proiectului de modernizare a pistei Aeroportului sibian, studierea calităţii pământului de umplutură folosit a fost în sarcina proiectanţilor de la Iptana şi Obermeyer. Aceştia au preluat nişte expertize dintr-un studiu de prefezabilitate din decembrie 2005, după care a făcut verificări geotehnice suplimentare, pentru stabilirea calităţii pământurilor din zonele de decopertat (cele care au fost utilizate apoi pentru prelungirea dealului pe care să fie aşezată continuarea pistei aeroportului). Proiectanţii au contractat şi Centrul geotehnic al Universităţii Tehnice din Munchen, pentru consultanţă tehnică la proiectarea lucrărilor de terasament. Reprezentanții Universității au solicitat în mai multe rânduri informații despre calitatea pământurilor de umplutură. În cele din urmă, pe baza a trei programe de expertiză conduse de reprezentanții Iptana/Obermeyer, specialiștii universității din Munchen au elaborat un model de lucrări de terasamente. ”Execuția de foraje, recomandate de Universitatea Tehnică din Munchen, pentru puțuri de monitorizare permanentă a apelor subterane nu s-a pus în practică de către proiectantul Iptana - Obermeyer”, mai arată cei de la Dornier.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

callas

Acum 12 ani

ma intreb totusi ca a facut Dornier pentru onorarul de 2 milioane de euro in afara de paguba, daca toti ceilalti sunt devina iar ei, care trebuiau sa controleze nu au controlat?
Raspunde

pentru callas

Acum 12 ani

callas rămăi un prost!
Raspunde

Var

Acum 11 ani

Folosirea liantilor Dorosol pentru \" cresterea capacitatii portante\" este o gluma ieftina, promovata in detrimentul adevaratei metode de stabilizare sol cu var si eventual ciment . Constructorii aleg din pacate liantii ieftini fara dovada rezistentei in timp. Deci mai folositi Dorosol. Chestiuni similare s-au intamplat si la terasamentele de la AR- TM autostrada.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus