X

Restaurant: Felinarul renovat

Senzația generală pe care mi-a dat-o Restaurantul Felinarul este: ce începe bine, de regulă se sfârșește prost. Nu a fost chiar așa, dar pe aproape. Vizita de-un ceas la restaurant a început foarte bine, m-a impresionat, însă am plecat puțin dezamăgit. Din mai multe puncte de vedere, pe care le veți găsi de-a lungul relatării.
Felinarul nu a apărut de mult timp pe piață. Se află pe strada Felinarului, (cum naiba să se numească altfel?), străduța cu sens unic de iese în Avram Iancu, aproape de Biserica Ursulinelor. O clădire cochetă, renovată, chiar premiată pentru felul în care a reușit proiectul. În interior, impresia rămâne. Curat, aerisit, ce-i drept până vezi terasa. Îngrămădită într-o curte mică, pare improvizată și nu te-ndeamnă să te așezi. Așa că intru în interiorul restaurantului. Din nou, aceași senzație de lucru bine pus la punct. Nu am ce face și intru cu privirea în detaliu: muște moarte la geam, jumătate prăbușite, jumătate prinse încă în capcana pânzelor de paianjen. Mobilierul pare recondiționat temeinic, îngrijit, lustruit, curat, într-o nuanță de maro foarte plăcută. Pe tavan, stau înșirate bârne vopsite bădăran în negru. Probabil așa o fi stilul. Pe pereți stau în rame elegante niște fotografi alb-negru cu… legume. Ceapă, dovlecei și ridichi. Puțin neinspirat. Totul începe perfect și se strică pe parcurs.
Trec la mâncare. Cer o salată cu broccoli pe o caniculă de peste 30 de grade. Salată, alune, roșii – cherry, curry, pui, broccoli, măsline, parmezan. Foarte bună. Deliciul salatei se potrivește de minune cu muzica ce se așterne plăcut pe mobila lăcuită: cântă Ennio Morricone, Mikonos și Leonard Cohen.  În pauza dintre mâncăruri, pentru că am cerut și un pui tailandez cu curry picant, sesizez că în salonul în care sunt, nu sunt scrumiere, semn că nu se fumează. Un alt lucru bun.
Vine și puiul prăjit în ulei de susan, ce împarte farfuria cu un sos bine meșteșugit, în care stau cuminți felii de ardei verde și roșu, morcovi, ceapă verde și ananas. Se lasă descoperite și alunele caju, într-o mâncare ce ar putea primi la rândul ei nota maximă. Doar că chelnerul mi-a lăsat pe masă furculița de la salată. Toaleta este și ea un exemplu de cum poate fi recondiționat un spațiu. Un fost beci, probabil, arată generos, mobilat cu obiecte recondiționate, utilat cu obiecte sanitare moderne.
Meniul restaurantului nu este unul extrem de bogat, însă mâncarea este extrem de bine și atent pregătită. Locul este plăcut, doar că e pustiu. Am mâncat singur, ce-i drept pe la ora 15, într-o zi de vineri. Las banii și plec: 52 lei,  mâncare s-a mai adăugat o sticlă de apă mineral.

De bine:
Mâncarea excelentă
Muzica perfectă
Servirea bună

De rău:
Nu s-a mai păstrat acuratețea detaliilor
Puțin cam peste nivelul celorlalte restaurant din zonă la nivelul prețurilor

 

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

2 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Cronică de restaurant
  • Contact