X

Casa miracolelor

de col. (r.) V. Neghină

Secţia fizioterapie de recuperare medicală nr. 2 a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu este considerată de mii de pacienți drept "Casa miracolelor". Doctorul Luca Daniel Simion, medic primar recuperare medicală şi fizioterapie, ne-a acordat un interviu în care ne vorbește despre această bază de tratament și despre beneficiile ei.

Rep.: Pentru început vă rog să ne spuneţi câteva vorbe despre dvs. şi această bază de tratament.

L. A. S.: Sunt medic primar recuperare medicală şi fizioterapie din 1998, atestat în homeopatie, management sanitar, şef secţie din 1998. Secţia Fizioterapie şi Recuperare Medicala nr. 2 exista în actualul sediu din februarie 1986. S-a înfiinţat din necesitatea crescândă de recuperare a unor afecţiuni neurologice, posttraumatice şi reumatice. A funcţionat cu 50 paturi de la înfiinţare până în urma cu 5-6 ani şi în prezent, după reduceri succesive de paturi (ca urmare a reducerii nr. de paturi la nivel naţional), cu 32 de paturi, mult sub nevoile reale ale populaţiei judeţului Sibiu.

Rep.: Ce afecţiuni se tratează în această secţie?

L. A. S.: În secţie se tratează numeroase boli. Neurologice: paralizii diverse (hemi-, para-, tetraplegii, paralizii de plexuri nervoase sau nervi periferici), boli neurologice degenerative. Ortopedice: sechele de fracturi, luxaţii, entorse, disjuncţii tratate conservator sau operate etc. Reumatice:  reumatisme degenerative (de vârstă): coxartroze, gonartroze, spondiloze etc. – reumatisme inflamatorii: spondilită anchilozantă, poliartrită reumatoidă, etc. – reumatisme de ţesut moale: tendinite, fasciite, bursite etc.

Rep.: Care este fluxul suferinzilor la această secţie?

L. A. S.: Fluxul de pacienţi este de 900 internaţi/an şi aproximativ 2000 ambulatorii/an. Pacienţii sunt de toate vârstele, de profesii diverse, preponderent persoane peste 50 ani, mai ales pensionari.

Rep.: Spuneţi-ne ceva şi despre baza de tratament şi condiţiile asigurate pacienţilor.

L. A. S.: Baza de tratament a secţiei are posibilităţi de tratament de hidroterapie, termoterapie, electroterapie, kinetoterapie, masaj. Secţia dispune şi de un lift foarte util pacienţilor greu deplasabili, din păcate uzat moral şi chiar fizic, necesitând frecvente reparaţii dar, cu toate acestea, suntem obligaţi să-l utilizăm în folosul pacienţilor.

Rep.: Care sunt modalităţile ca un suferind să beneficieze de tratament la această bază?

L. A. S.: Tratamentul în regim de internare e gratuit (prin CJAS) şi e rezervat cazurilor mai grave, iar cel ambulatoriu – pentru cazurile ce nu necesita şedere în spital – contra cost (după epuizarea fondurilor de la CJAS). Pentru a beneficia de tratament, e necesară o consultaţie ce se efectuează de către unul din medicii secţiei, pe baza trimiterii medicului de familie. Fiecare medic are un anumit program de consultaţie, de aceea pacienţii trebuie să se adreseze pentru programare fişierului din Policlinică. În ziua şi la ora programării pacientul se prezintă pe secţie unde, în urma consultului, se stabileşte necesitatea tratamentului în regim de spitalizare sau ambulatoriu. Tratamentul se iniţiază în spital, dar trebuie continuat la domiciliu şi coroborat cu un regim de viaţă adecvat afecţiunii pacientului. În multe din cazuri este necesară completarea tratamentului cu una sau mai multe cure balneare de profil (în funcţie de recomandarea medicului). Fiind vorba de afecţiuni cronice, în majoritatea cazurilor este utilă repetarea curei de tratament la 3 luni (cazuri neurologice) sau la 6 luni (în restul cazurilor).

”De 16 ani de când lucrez la Secţia de Fizioterapie nr.2, pot spune că numărul pacienţilor care mi-au trecut prin mână este de ordinul sutelor de mii. Pentru mine, pacientul este o persoană care suferă de o anumită afecţiune şi se prezintă la unitatea noastră în speranţa de a se vindeca, iar principalul mod de a afla starea aceasta este comunicarea sinceră şi directă cu pacientul”, Liliana Carabineanu, asistentă medicală

”Un secret al reuşitelor mele ar fi acela că încerc să-mi practic meseria cât mai bine şi să-mi perfecţionez pregătirea profesională. Pacientul este omul suferind pe care noii, cadrele sanitare încercăm să-l ajutăm să-şi recapete sănătatea, propriile forţe şi să-l redăm familiei şi societăţii. Fiecare zi începe cu dorinţa de a ajuta şi a face bine un om bolnav”, Geta Orosz, asistentă medicală

”Ca orice altă meserie, şi profesia de asistent medical la fizioterapie are şi ea secretele ei, cu cât profesezi această meserie, în decursul mai multor ani, capeţi o experienţă bogată şi descoperi tot mai multe lucruri benefice, care dau rezultate foarte bune în tratarea pacienţilor. Mă implic în tot ce fac, datorită faptului că iubesc această meserie, iar pacientul este foarte încrezător în ceea ce fac pentru el, în rezultatele la tratamentul pe care-l fac”, Tăban Alexandru, asistent

”O zi de lucru începe cu zâmbetul pe buze şi se sfârşeşte trăind bucuria că am putut face un bine omului bolnav. Mă încearcă un  sentiment de bine şi de împlinire sufletească şi satisfacţia de a-i oferi celui în suferinţă un ajutor, de a stabili o relaţie de încredere între mine şi pacient”, Clinciu Mariana, asistentă medicală

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

16 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    elena

    rusine sa va fie ptr acest articol !! 2 din cele care au dat interviu sunt infirmiere nu asistente….iar in fizio 2 se prectica pupincurismul….ca sa nu mai vb de relatia asistentei sefe cu medicul sef!!! daca vrei sa-ti mearga bine tre sa-i pupi pe acestia in….tot articolul o aberatie!!!rusineeeeeeeeeeeeeeeee

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    @disperata de elena

    Stai linistita, articolul este semnat de un fost militar de cariera, fost slujbas pe vremea lui nicu ceausescu; armata romana a fost , este si va fi un grohait si atat. Exceptie : voluntarii plecati in misiuni peste hotare, acestia sunt profesionisti.

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Pt cea care isi spune Elena

    Poate doar ti-ai dori sa ajungi la nivelul ELENELOR din sectie,dar dupa aberatiile din comentariul tau….nici o sansa!

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    TOT ELENA

    D-le colonel, acest articol trebuia sa il scrieti in urma cu 15 ani, cand Fizio II reprezenta ceva pt. Sibiu, nu acum cand asistenta sefa e cunoscuta sub numele\” ***de la Fizio II\”, iar med. sef a trebuit sa-si puna in functiune toate pilele sa-si scape pielea in urma prostiilor pe care le-a semnat, puse sub nas de catre amanta sa paranoica.Oamenii cu adevarat buni au plecat, dovedind intelepciune, acum Fizio II lucreaza cu lichelele de mai sus, care ascultau la usi impreuna cu pacientii si radeau de mama focului in parafina.Mare pacat doctore ca te-ai cuplat cu o nebuna care acum te santajeaza, ca te-ai inconjurat de oameni care doar te barfesc peste tot, mare pacat ca mi-au plecat multi colegi profesionisti, de incredere, care nu au mai suportat minciuna, nesimtirea, faradelegile savarsite de Gina, dar pe care dv.le-ati acoperit ani de zile,stiind ca gresiti.Probabil vom pleca toti din sectie,vom atarna la poarta un FELINAR ROSU, si vom intreba Mitropolia Sibiu ce parere are despre aceste lucruri.

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    TOT O ELENA

    Casa miracolelor – cabinetul doctorului Luca
    Miracolul – asistenta sefa cu care se incuie in acesta pentru …….
    Spcialistii – pseudo asistentele Carabineanu Liliana, Clinciu Mariana si Orosz Geta
    Singura problema – FELINARUL ROSU care lipseste de la usa
    P.S. PACAT ATI DISTRUS SECTIA . STITI TOTI ACEST LUCRU DAR CARACTERUL INFECT NU VA LASA SA RECUNOASTETI.

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    xyz

    La cate sfori s-au tras era normal sa se sfarseasca asa. Trebuie sa mai elimine cativa angajati incomozi si va fi o sectie pura\”cu catei care se vor bate pentru podium\”.Mult succes aspirantilor, aveti calitati uimitoare sa va atinge-ti scopul!

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    mim

    Intradevar casa miracolelor! Ma intreb ce pret a trebuit sa platesca as.sefa pt.a scapa basma curata de toate acuzatiile aduse, acuzatii recunoscute in mare parte de SCju si sanctionate.Cate pile a trebuit sa aiba sau e suficient ca traiesti in Romania si se rezolva.

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    marian

    Scju stia de ani de zile de abuzurile savarsite de catre as sefa, dar a preferat sa elimine 7 asistente care au indraznit sa o reclame pe aceasta. Stati linistiti ca abuzurile vor continua datorita caracterului infect pe care il are aceasta . Cum se simte medicul sef fata de ceilalti medici stiind cat de multe porcarii s-au petrecut in fizio 2 unde as sefa si medicul sef au fost protagonistii unui scenariu ce bate filmul?

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    iliut

    articolul este FALS, in afara de domnul doctor restul sunt aliterati cu imposibilitatea de a emite cursiv ganduri in romaneste. in rest elena are doar dreptate.

  12. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  13. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    amicul

    Nu se poate ca in anul 2013 sa se mai practice dictatura ca la fizio de aceasta `Doamna` asistenta sefa care nu prea are stofa de sefa atata timp cat practica cea mai veche `meserie` din lume impreuna cu medicii de acolo…..doar dand din popou isi poate apara postul…pacat si rusine pentru conducerea spitalului judetean ca nu ia masuri impotriva acestei`doamne`…rusine…rusine…rusine.

  14. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    sam

    Abuzurile continua!!! Degeaba au reclamat asistentele, in sectia aia dictatura e pe primul loc. Traiasca prostii care o sustin iar cei cu caracter sa faca bine si sa plece cat mai repede din acea sectie. Ar fi minunat ca as sefa si medicul sef sa ramana cu lichelele sectiei si sa convietuiasca in simbioza. Apropo dl.sef cum te simti cand sti ca va ve-ti muta la psihiatrie cu toata sectia, oare va mai avea loc si amanta ? ca la spit. militar nu a reusit sa prinda un loc.Oare de ce? Posibil sa stie tot sibiul ce podoaba e! Nu posibil , sigur!!!! Toata lumea stie de fabuloasele ei aventuri….. si perle. Ce nota a luat la examen? Cu siguranta ca la calificativele anuale a luat maximmmm

  15. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    hartuire

    Hartuirea imbraca forme precum agresivitatea verbala, agresivitatea fizica, dar si izolarea sociala. La baza hartuirii pot sta: demnitatea, capacitatea profesionala, viata intima, caracteristicile fizice, rasa, sexul sau orientarea sexuala a unei persoane.

    Hartuirea la locul de munca provoaca stres considerabil victimelor si colegilor, familiilor si prietenilor acestora.

    Hartuirea poate avea efecte post – traumatice pe baza de stres, pierderea respectului fata de sine, anxietate, apatie, iritabilitate, tulburari de memorie, tulburari ale somnului, probleme de digestie, chiar sinucidere. Dupa hartuire, efectele asupra persoanei vizate, pot persista ani de-a randul.

    La nivel de organizatie, hartuirea poate determina un nivel ridicat de absenteism, cresterea fluctuatiei de personal, eficienta si productivitate redusa. Daunele materiale pot fi ridicate.

    Ca factori care maresc probabilitatea de producere a hartuirii se pot mentiona:

    tolerarea de catre organizatie a comportamentului de hartuire sau nu, recunoasterea problemei ca atare,
    schimbari organizatorice rapide, nepregatite din timp, fara informarea suficienta a lucratorilor,
    nesiguranta locului de munca,
    relatii incordate intre angajator si angajati, nemultumirea personalului fata de stilul de conducere,
    relatii deficitare intre colegi,
    niveluri excessive de solicitare in munca,
    politica de personal deficienta, valori comune insuficiente,
    niveluri ridicate de stres legat de activitatea profesionala,
    solicitari contradictorii sau neclaritati in fisa postului (ambiguitati).

    Hartuirea poate fi agravata de practicarea discriminarii, intolerantei, de existenta unor probleme personale, de consumul abuziv de alcool, de consumul de droguri.

    Prevenirea hartuirii la locul de munca

    Masuri eficiente de prevenire se pot lua in urma evaluarii riscului de hartuire, la locurile de munca, prin:

    ⇒ formularea unei politici cu directii clare pentru interactiuni sociale pozitive, vizand:

    incurajarea unui climat fara hartuire din partea angajatorului si a angajatilor,
    evidentierea tipurilor de actiuni acceptate si a celor neacceptate,
    comunicarea consecintelor nerespectarii normelor si a valorilor intreprinderii, inclusiv a sanctiunilor disciplinare, prevazute de regulamentul de ordine interioara al unitatii,
    indicarea locului si a modului in care victimele hartuirii pot primi ajutor,
    garantarea dreptului de a face sesizare, fara teama represaliilor de orice fel,
    explicarea procedurii de efectuare a unei sesizari,
    clarificarea rolului managerului, conducatorului locului de munca, precizarea persoanei de contact/ sprijin, reprezentanti sindicali numiti de catre lucratori,
    punerea la dispozitia lucratorilor a informatiilor referitoare la serviciile de consiliere si asistenta pentru victima si pentru autorul hartuirii morale,
    pastrarea confidentialitatii,
    ⇒ imbunatatirea generala a climatului psihosocial la locul de munca, prin:

    oferirea posibilitatii fiecarui angajat sa aleaga modul in care isi realizeaza sarcinile de munca,
    reducerea volumului de activitati monotone si repetitive,
    furnizarea de informatii suplimentare privind obiectivele activitatii,
    dezvoltarea capacitatii de conducere,
    evitarea confuziilor privind rolul si sarcinile de munca,
    ⇒ crearea unei culturi organizationale, avand norme si valori impotriva hartuirii morale, prin:

    constientizarea de catre toti angajatii a fenomenului de hartuire morala,
    analiza periodica a gradului de extindere a fenomenului si natura sa,
    formularea unei politici coerente, aplicabile tuturor angajatilor, in acelasi mod,
    difuzarea normelor si valorilor stabilite la nivelul unitatii, prin manuale special intocmite destinate personalului, intalniri informative periodice, buletine periodice de informare a lucratorilor,
    verificarea periodica prin teste, a cunoasterii normelor si valorilor unitatii, de catre toti angajatii,
    imbunatatirea responsabilitatilor si competentei conducerii in abordarea conflictelor si realizarea unei comunicari eficiente,
    nominalizarea unei persoane de contact independente, pentru angajati, in caz de necesitate,
    implicarea angajatilor si reprezentantilor salariatilor in evaluarea riscurilor si in prevenirea hartuirii morale.

  16. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    hartuirea la locul de munca

    Hărţuirea morală

    16 noiembrie 2010 23:55
    1909 vizualizari
    A- A+ tipareste yahoo mail
    Hărţuirea morală
    Din ce în ce mai des salariaţii simt că atunci li se impune să ia anumite decizii, când li se forţează mâna (spre exemplu pentru a fi determinaţi să îşi dea demisia), când li se vânează greşelile etc. etc…. ceva nu este în regulă. Acest „ceva” se numeşte hărţuire morală.

    Despre ce e vorba

    Hărţuirea morală reprezintă un comportament abuziv, contrar eticii, inacceptabil în mediul de mun¬că, iraţional, repetat, faţă de un angajat sau grup de angajaţi, constituind un risc pentru sănătate şi securitate.
    Cazurile de hărţuire morală se caracterizează prin agresiuni verbale şi fizice, dar şi discreditarea activităţii unui coleg de muncă sau izolarea socială a acestuia.
    Prin \”comportament iraţional\” se înţelege acel comportament pe care o persoană raţională, ţinând cont de toate împrejurările, îl consideră că victimizează, umileşte, discreditează sau ameninţă; termenul \”comportament\” include acţiuni indi¬viduale sau de grup. Un sistem de muncă poate fi folosit ca mijloc de victimizare, umilire, discreditare sau ameninţare;
    Pe de altă parte, sintagma \”risc pentru sănătate şi securitate\” se referă la riscul de afectare a sănătăţii mintale sau fizice a unui angajat. Hărţuirea morală la locul de muncă poate să implice o exercitare greşită a unei funcţii sau abuz de funcţie, faţă de care persoanele vizate pot întâmpina dificultăţi în a se apăra.
    Conform rezultatelor unei anchete la nivelul Uniunii Europene 2,9% dintre angajaţii din UE, respectiv 12 milioane de persoane, au afirmat că au fost supusi hărţuirii morale la locul de muncă, de-a lungul unei perioade de 12 luni, în anul 2000. Există totuşi diferenţe mari între statele membre UE, privind incidenţa acestui fenomen. Este posibil ca aceste diferenţe să nu se datoreze exclusiv incidenţei, ci şi diferenţelor culturale dintre state privind atenţia acordată acestui fenomen, precum şi înregistrării şi comunicării lui.
    Cazurile de hărţuire morală sunt mai frecvente în activităţile cu solicitări crescute şi cu un nivel redus de autocontrol.

    casetă
    Există două tipuri de hărţuire morală:
    1) hărţuirea ca o consecinţă a unui conflict interpersonal agravat;
    2) cazul în care victima nu a fost implicată în conflict, dar se află în mod accidental într-o situaţie în care devine obiectul agresiunilor exercitate de autorul hărţuirii.
    Sf casetă

    Factorii sunt vizibili în jurul nostru

    Printre factorii care măresc probabilitatea de producere a hărţuirii morale se numără următorii:
    a) Cultura organizaţională care tolerează com¬portamentul de hărţuire morală sau nu îl recu¬noaşte ca reprezentând o problemă;
    b) Schimbări organizatorice rapide;
    c) Nesiguranţa locului de muncă;
    d) Relaţii deficitare între personal şi conducere, precum şi nemulţumirea personalului faţă de stilul de conducere;
    e) Relaţii deficitare între colegii de muncă;
    f) Niveluri excesive de solicitare în muncă;
    g) Deficienţe în politica de personal şi insuficienţa valorilor comune;
    h) Niveluri ridicate de stres legat de activitatea profesională;
    i) Solicitări contradictorii (conflict de rol) sau neclarităţi în fişa postului.

    casetă
    Comisia Europeană a introdus măsuri care să asigure securitatea şi sănătatea angajaţilor la locu¬rile de muncă. Directiva cadru (89/391) prevede reglementări fundamentale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi responsabilitatea anga¬jatorilor de a preveni vătămările, inclusiv cele care rezultă din hărţuirea morală. Toate statele membre au implementat această Directivă în legislaţia proprie, unele dintre acestea elaborând şi ghiduri de prevenire a hărţuirii morale la locul de muncă.
    Sf casetă

    Pasivitatea angajatorilor e condamnabilă la nivel european

    În conformitate cu abordările din Directiva cadru, pentru a elimina sau reduce hărţuirea morală, angajatorii, prin consultarea angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora, trebuie:
    a) Să evalueze riscurile de hărţuire morală;
    b) Să adopte măsuri adecvate pentru prevenirea efectelor negative.

    Parlamentul Uniunii Europene \”invită Statele Membre, cu scopul de a contracara hărţuirea morală şi hărţuirea sexuală la locul de muncă, să examineze şi, dacă este cazul, să completeze legislaţia existentă, să reanalizeze şi să standardizeze definiţia hărţuirii morale\”.

    Astfel, Parlamentul Uniunii Europene recomandă :
    • Garantarea de către Statele Membre a faptului că întreprinderile private şi cele publice, pre¬cum şi partenerii sociali aplică politici eficiente de prevenire;
    • Stabilirea unui sistem pentru schimbul de experienţă;
    • Specificarea procedurilor corespunzătoare pen¬tru soluţionarea problemei hărţuirii şi preve¬nirea oricărei reapariţii a fenomenului;
    • Informarea şi instruirea angajaţilor, a manage¬rilor, a partenerilor sociali şi a medicilor de întreprindere, atât din sectorul public cât şi din cel privat.

    Nici salariaţii şi nici oficialităţile române nu ştiu ce au de făcut

    În Romania nu există nici măcar un singur raport oficial legat de hărţuirea morală a angajaţilor. Ceea ce nu înseamnă că manifestări ca atare nu există sau nu sunt cunoscute la nivelul Ministerului Muncii. Dacă legislaţia UE prevede că, în cazul hărţuirii morale, angajatul poate să se adreseze instanţelor europene, în Romania nu există nici o prevedere în acest sens.
    Totuşi în cadrul relaţiilor de muncă ar trebui să funcţioneze principiul egalităţii de tratament faţă de toţi angajaţii şi angajatorii, în conformitate cu dispoziţiile Codului Muncii. Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un angajat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă. De nenumărate ori însă, întâlnim la locul de muncă acte şi fapte de excludere, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea ori restrângerea folosinţei sau exercitării drepturilor legale.

    casetă
    Potrivit legii, orice comportament pe criteriile mai sus amintite, care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional. Tot legea prevede şi hărţuirea morală a angajaţilor, care se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare, discriminatoriu, în raport cu ceilalţi angajaţi, comportament care atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile legii. Asigurarea egalităţii de tratament între angajaţi, trebuie să se bazeze pe principiul bunei-credinţe, aşa cum dispune art. 8 din Codul Muncii, încălcarea principiului invocat reprezentând abuz de drept.
    Sf casetă

    Un Consiliu cu atribuţii bine fixate, dar exercitate discutabil

    Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte.
    Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul, cu respectarea confidenţialităţii, în termen de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei, sau poate formula, în faţa instanţei de judecată, în termen de 3 ani, o cerere pentru acordarea de despăgubiri având dreptul să solicite înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării. În speţă, angajatul are obligaţia de a dovedi existenţa unor fapte care permit a se presupune existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar angajatorului îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. Se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.

    Inspectoratele de Muncă pot interveni

    La nivel local, Inspectoratele Teritoriale de Muncă controlează aplicarea prevederilor legale referitoare la relaţiile de muncă, inspectorii de muncă fiind obligaţi să păstreze confidenţialitatea oricărei reclamaţii şi să nu dezvăluie faptul că inspecţia a fost efectuată ca urmare a unei reclamaţii. În temeiul dispoziţiilor legale, inspectorii de muncă au dreptul să dispună măsuri atunci când angajatorii nu îşi îndeplinesc obligaţiile legale. Aceste măsuri se pot lua şi atunci când se constată cazuri de hărţuire morală. Refuzul unui angajator, persoană fizică sau juridică, de a aduce la îndeplinire măsurile obligatorii dispuse de inspectorul de muncă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

    casetă
    Ce ar trebui să stie o companie despre hărţuirea morală?
    Costurile legate de hărţuirea morală se pot concretiza în creşterea absenteismului, dezinteresului şi a fluctuaţiei de personal, scăderea eficienţei şi a productivităţii atât pentru victimele hărţuirii morale cât şi pentru ceilalţi colegi, din cauza climatului negativ de la locul de muncă.
    Costurile datorate despăgubirilor legale pot fi, de asemenea, ridicate, tocmai de aceea e bine ca angajatorii să asigure şi să se asigure că în compania pe care o conduc nu se săvârşesc abuzuri, iar în cazul în care acestea s-au săvârşit să ia măsuri pentru înlăturarea acestora.
    Sf casetă

    Jr. Horaţiu Sasu
    Consultant în afaceri
    .

    Adauga un comentariu la acest articol
    Numele:
    Mesaj:
    Cod de verificare Cod de verificare
    ( scrieti codul de verificare format din 5 cifre in casuta libera )
    Trimiteți

    Alo,bre nea Sasu,dar aiurelile mcu care ne agreseaza mic de stat,mare la sfat,care raspunde la chemarea Boc,cum se cheama ?
    Aha,legi,sau ordonante,sau asumari,sau enervari,sau incalcari.
    Bun,acum am inteles de ce domnul conferentiar la o facultate politica(profesor nu–i)calca–n strachinile neconstitutionalitatii.
    Bun baiat si canta bine,dupa ureche ca lautarii.

    eu in 17.11.2010 08:08 ( 84.232.146.53 )

    Asistenta sefa de acolo isi hartuieste moral toti colegii de ani de zile. Cand, in sfarsit, cateva colege au decis sa faca o reclamatie scrisa impotriva ei, ce solutie a gasit doamna? S–a dus cu o hartie care o dezincrimina si le–a impus colegilor sa o semneze. Aceeasi colegi care se simt amenintati si terorizaţi de ani de zile au fost pusi sa semneze ca ea este o femeie foarte cumsecade si ca este la dispozitia tuturor mereu, etc etc. Hahahaha mi se face greata si lehamite!

    Asta se intampla la Sectia Fizioterapie 2 Sibiu in 17.11.2010 11:22 ( 92.86.86.5 )

    pai toata lumea stie asta dar doamna asistenta sefa o sa ramana in continuare acolo pe locul ei, ca doar e prietena de nebunii (in cabinent cu usa incuiata) a doctorului luca.

    eu in 17.11.2010 19:08 ( 93.113.105.118 )

    Inspectorul ITM Torok hartuieste intreg judetul Sibiu,prin politica discriminatoare impotriva cetateniilor Romani–favorizeaza Ungurii

    Iluminator in 17.11.2010 19:32 ( 173.177.223.186 )

    acest lucru se intampla si la Carpatica ASIG – Dep Marketing cu asistentele; sunt fortate sa demisioneze;cum au refuzat sunt cercetate disciplinar pt a putea fi demise (Alaman, Flucus stiu ele )

    cineva in 17.11.2010 21:01 ( 188.24.206.115 )

    Ce masuri legale se pot lua impotriva hartuirii morale ?

    florin in 18.11.2010 19:37 ( 79.119.229.78 )

    este adevarat ca se practica \”hartuirea morala\” la unele companii(chiar citaate aici) ceea ce este distructiv unei afaceri si char pentru intreaga societate/economie a unei tari.
    pacat ca ptr.unii oameni\”bolnavi\” trebiie sa sufere cei sanatori–familiile lor–societatea si mai ales patronii(ptr.afaceri afectate reputational si economic din aceste rezultate!

    anonim in 05.01.2012 19:53 ( 188.24.227.206 )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact