Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Acceptarea bolii

Pe măsură ce înaintăm prin viață suntem nevoiți să trecem prin diverse situații, unele ce ne fac plăcere și ne aduc bucurie în suflet, altele ce ne întristează și ne aduc tot felul de gânduri, unele sunt previzibile, altele ne iau prin surprindere. De departe, una dintre cele mai neplăcute este acea în care aflăm că suntem bolnavi.

Contactăm de-a lungul timpului diferite gripe, viruși, ne putem luxa o mână sau ne putem rupe un picior, însă unii dintre semenii noștri pot suferi de boli mai grave, boli de inimă, cancer, hepatită, leucemie. Impactul pe care îl poate avea diagnosticarea, evoluția și acceptarea bolii depind în mare măsură de personalitatea persoanei în cauza, de modul în care gândește, de modul în care reacționează în fața stresului sau a unui eveniment ce îi poate da peste cap planurile, de modul în care își exprimă emoțiile și trăirile, de educație, de statutul economic.

În momentul aflării diagnosticului bolnavul trece prin mai multe stări și anume: starea de șoc, de negare, de revoltă, de minimalizare, tristesţe și de abia apoi, într-un final acceptarea. Șocul provocat de auzirea diagnosticului este însoțit de o multitudine de emoții, fiecare speră până în ultimul moment să audă că este sănătos sau că boala sa este una peste care se trece ușor, ca apoi să își facă loc negarea.

Este normal ca pe moment să nu poți accepta că tocmai tu trebuie să fii cel suferind și îți apar în minte tot felul de întrebări: “Daca analizele sunt greșite? Să mai cer și a doua părere?”. Starea de revoltă vine însoțită de furie, furie pe propria persoană și pe stilul de viață dus până în acel moment, furie îndreptată către ceilalți. Apoi o data ce se trece prin fiecare etapă și sentimentele de furie sunt consumate își face loc încet, încet și acceptarea. Acceptarea apare în momentul în care boala a fost înțeleasă pe deplin, momentul în care bolnavul încearcă și luptă pentru a-i face față și nu dorește să lase armele jos în față ei.

În față bolii, pacientul poate avea o serie de răspunsuri emoționale: iritabilitate, nesiguranță, anxietate, sentimente de abandon, sentimente de vinovăţie, furie, depresie, însă dacă bolnavul își acceptă situația și are lângă el oameni dragi care să îl sprijine și să îl ajute atunci când crede că nu mai poate continua, boala poate fi mai ușor de suportat sau chiar de trăit. De asemenea este recomandat ca bolnavul să aibe parte de o comunicare deschisă și eficientă cu echipa medicală.

O comunicare eficientă însoțită de implicare și respect din partea cadrelor medicale pot preveni stări emoționale negative, pot ajuta bolnavul să își înțeleagă mai bine situația în care se află și crește încrederea în calitatea servicilor ce îi sunt oferite. Familia este cea care poate ajuta cel mai mult în acceptarea bolii, prin empatizare, încurajare, infomare și sprijin, însă în zilele noastre se poate apela și la ajutor specializat (psiholog, terapeut).

Este chiar indicat ca pe lângă tratamentul medical, bolnavul să beneficieze și de ședințe unde să își împărtășească trăirile, ședințe în particular sau grupuri de sprijin conduse de persoane calificate în domeniu care să îi ajute să facă față tuturor schimbărilor ce vor apărea odată cu boala (schimbări fizice, emoționale sau comportamentale).

Nu spune nimeni că este ușor de acceptat o boală cu tot ce înseamnă ea (tratamente medicale, stil de viață schimbat) însă este foarte important să ne trăim viața până la final, să nu ne lăsăm învinși și să nu ne fie teamă să cerem ajutorul!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 3343

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus