Joi,
28.03.2024
Cer Senin
Acum
10°C

MALL-PRAXIS

 

În anii capitalismului liberal, deceniul de până la criza economică actuală, în care economia duduia si arhitecţii se lăudau că nu mai făceau proiecte de case, ci proiecte de cartiere, au existat sumedenie de critici referitoare la dezvoltarea oraşelor din România. Că se construieşte mult prea mult, că se construieşte necontrolat, că se sacrifică tradiţia în favoarea interesului pecuniar.
E adevărat că estul Europei a fost considerat, de la multinaţionale până la investitorii cei mai mititei, un El Dorado al imobiliarelor. Preţul scăzut al terenurilor, lipsa reglementărilor în urbanism şi mai ales corupţia endemică ce caracterizează frumoasa noastră ţară au făcut ca orice ban investit în acest domeniu să fie triplat în decurs de-un an sau doi, ceea ce e visul frumos al oricărui investitor, fie că îşi pune la bătaie banii lui sau ai altora. O afacere reuşită înseamnă profit, obţinut legal şi pe care se plăteşte impozit, ceea ce rămâne în urmă nu mai e treaba celui care construieşte şi vinde, ci a celor care rămân cu construcţiile, frumoase sau urâte, aerisite sau înghesuite... 
Din păcate, vremurile alea au trecut de mult şi sunt semne că nu s-or mai întoarce prea curând. Termeni ca “dezvoltare durabilă”, „Agenda 21” ş.a. nu s-au prea rostit sau implementat. Prevederile Legii locuinţei –obligatorii, după ştiinţa mea- au rămas facultative, nefiind respectate în practică din cauză că sunt generatoare de costuri. Asemenea, prevederile legate de termoizolarea clădirilor. Am rămas cu blocurile construite în curtea din spate a vecinului, din care ni se uită dimineaţa locatarii în cana de cafea. Am rămas cu cele mai slab termoizolate locuinţe, cu cele mai mari facturi la energie din Europa, cu cele mai urâte mansarde, pălării ridicole pe imobile de opt etaje.
În anii 60 în România se copia urbanismul francez, aşa cum Dacia 1300 copia ad-litteram un model de Renault. Diferenţa este că Renault a produs modelul respectiv vreo cinci ani, iar Dacia a fost produsă –fără schimbări majore- vreme de 35 de ani. În dezvoltarea urbană lucrurile au stat şi mai rău – în anii 80 s-au îndesit blocurile construite douăzeci de ani mai devreme, pereţii de cărămidă au fost înlocuiţi cu panouri prefabricate de beton, suprafeţele camerelor din proiectele-tip au fost reduse până la extrem. Dar cireaşa pe tortul „urbanizării” României a fost perioada anilor de boom imobiliar, când regula generală a fost lipsa regulilor, iar lucrurile au scăpat total de sub control.
Ce a rămas după perioada asta, de haotică dezvoltare urbană? Răspunsurile nu sunt deloc măgulitoare pentru arhitecţi şi urbanişti... Mall-uri lângă maidane, office building-uri clasa A+ lângă cămine de nefamilişti dezafectate, cartiere luxoase de vile la care duc străzi înguste şi neasfaltate. Un aspect al oraşelor care aminteşte mai degrabă de Izmir decât de Nurnberg.
Se spune că medicii pot să-şi îngroape „greşelile profesionale”, dar arhitecţii pot doar să-şi sfătuiască clienţii să planteze copaci în faţa clădirilor urâte şi să le acopere faţadele cu iederă...

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 2555

Comentarii

3 comentarii

marginean

Acum 11 ani

aud o slaba autocritica? Clientul nostru stapanul nostru? Doar asa au fost justificate decenii intregi aberatiile arhitecturale care au impanzit orasele. O mica corectura: pana prin 2006 ( cred) nu era voie ca strain sa cumperi sau sa posezi teren in Romania, asa ca povestea cu investitorii straini, avizi dupa profit care au stricat aspectul oraselor romanesti, ramane o poveste. Romanii si-au facut-o cu mana lor, coruptii din primarii care au aprobat demolari de monumente istorice si zgarie-nori in curtea cimitirelor, coruptii de notari care au dat pe nedrept titluri de proprietate analfabetilor, tiganilor, hotilor, securistilor, arhitectii care s-au supus la orice mitocanie platita si au creat palatele tiganesti celebre in toata lumea, Beneficiarii grandomani si fuduli imbogatiti peste noapte pentru care legea nu conteaza iar cultura e o raie de care trebuie sa scapi cat mai repede.
Raspunde

Odin

Acum 11 ani

Cam slaba autocritica, arhitectii mai au inca obrazul sa vorbeasca de cultura si estetica! Asta in conditiile in care dupa ei in ultimi 70 de ani totul e vraiste, multe \"creatii\" de abia trec nivelul de functional daramite altceva. Sa nu facem separatia inte pre si post Decembrie 1989, nu s-au schimbat chiar asa de multe in rezultatul \"operelor\" marilor arhitecti romani. Tot ce e nou sunt cocalari fuduli si tigani cu bani care sa subventioneze.
Raspunde

arh alex .....

Acum 11 ani

ptr. 1 si 2 ..... corupti sunt in toate institutiile publice ....dar ...arhitectura nu poate fi facuta fara beneficiari deschisi catre asta, care sa acorde arhitectului incredera necesara pentru a lua anumite decizii, sa iasa din canoane.... lucrez de 10 ani in domeniu, dar,incet incet, ma multumesc cu ideea ca nu se vrea mai mult.... atarna greu in mintea oamenilor perioada pre \'99.... la Mincu, am fost invatat sa ascult dorintele beneficiarilor si sa incerc sa raspund cu ... \"e bine asa, dar ....\", dar de unde.... cel mai simplu exemplu este ca 98% din Sibiu este in doua culori.... e greu cu astfel de beneficiari .... se poate spune ca suntem croitori , adica .: lucram cu materialul clientului...., iar materialul clientului lasa de dorit, se refera doar la cantitate .....
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus