Ți-e greu, când le privești în ochi, să ți le imaginezi cu arma în mână, pe burtă, în noroi, ucigând inamicul. Sunt tinere, foarte frumoase și zâmbetul nu le părăsește chipul. O umbră le trece peste obraz când le întrebi dacă ar omorî, la nevoie. Și răspunsul este că da, ar face-o.
Deși există țări care nu le permit femeilor din armată să fie și combatante în teatrele de operații, România are, în acest moment, aproape 40 de femei în zonele fierbinți de pe glob, majoritatea în Afganistan, Kosovo și Irak. Peste 120 de tinere se pregătesc să facă față unui conflict armat, doar la Academia Forțelor Terestre din Sibiu.
Simona, Andreea și Laura. La datorie
Când ești proaspătă absolventă de liceu, ai 18 ani și te hotărăști să dai admiterea nu la o facultate de rând, ca cei mai mulți dintre colegii tăi, ci la o academie militară, părinții încearcă să te convingă că e prea periculos. Prietenii, că e prea mult de muncă. Invidioșii, că se câștigă prost. Vecinele, că n-ai să reușești niciodată. Dar după un an, doi, în academie, când toată lumea vorbește despre Afganistan și Irak ca despre un fel de trofee de excelență, începi să-ți dorești să lupți. Chiar dacă asta ar însemna, în cel mai negru scenariu, să-ți pierzi viața.
Tinerele care au fost admise în rândurile armatei privesc destul de detașat posibilitatea să fie trimise în linia întâi, pe câmpul de luptă. Chiar dacă are doar 21 de ani, Simona spune că, pentru ea, Afghanistanul, Kosovo sau Irakul reprezintă nu un pericol, ci o șansă. „Consider că femeile pot dezvolta aceleași calități ca și bărbații, în sensul că pot lupta în linia întâi, iar acest lucru înseamnă că și eu sunt capabilă”, spune Simona Ciobanu. Dar nu i-ar fi teamă? „Consider că teama este ceva ce face parte din noi, motiv pentru care poate fi înfrântă”, răspunde, prompt.
Laura evită un răspuns tranșant la dilema: femeile, dătătoare de vieți sau cele care iau vieți, pe front? “Femeile trebuie să învețe să fie și ele puternice. Nu cred că misiunea noastră va fi neapărat de a lua vieți. Însă, dacă misiunea noastră este aceasta, înseamnă că trebuie să ne apărăm prietenii, semenii, țara”, este convinsă, la 20 de ani, Laura Rășinar.
Andreea este infanterist și speră, la fel ca și colegele ei, să ajungă să patruleze, cu pușca la umăr, în zonele de conflict. „Să ucizi nu e ușor, e adevărat, din câte știu, de la cunoscuți. Însă nu poți să spui că nu o s-o faci. Dacă ești nevoit, la momentul respectiv, apeși pe trăgaci” – o declarație cutremurătoare, venind de la o tânără blondă, cu ochi albaștri senini, care abia a împlinit 21 de ani.
Mamă sau soldat?
Pentru tinerele care vor fi trimise în teatrele de operații, prioritățile sunt răsturnate. Chiar dacă femeia este cea care trebuie să dea viață, în armată, femeia este, uneori, cea care trebuie să o ia. O familie și un copil vin pe planul doi. „Toate sunt la timpul potrivit, însă e adevărat că, în teatrele de operații, este mai greu să întreții relațiile de familie”, recunoaște Andreea Nedelea.
Risc major: o armată de femei
Armata română limitează astăzi accesul femeilor în academiile militare la doar 20%, după ce, în urmă cu câțiva ani, accesul egal la studiile de specialitate a dus la admiterea a foarte multe tinere, de regulă mai bine pregătite teoretic decât bărbații. Practic, exista riscul ca România să aibă o armată de femei.
„Prezența sporită a femeilor în armata română e un câștig. În primul rând, e un imbold pentru băieți. Dacă, la începuturi, s-a întâmplat ca, pe specializări universitare, primii clasați la nivelul studiilor să fie doar fete, ambiția băieților s-a văzut la acest aspect și, în anii următori, s-a întâmplat ca și băieții să fie pe primele locuri, chiar dacă aveau o concurență foarte puternică din partea fetelor”, susține purtătorul de cuvânt al Academiei Forțelor terestre, mr. Radu Dinu.
În aceste condiții, concurența pe locurile rezervate fetelor, la AFT, ajunge să fie și de 12 pentru o singură poziție.
Statele Unite, Australia și Norvegia sunt printre țările care le permit femeilor, în acest moment, să fie combatanți în zonele de conflict. Alte state, mai ales cele din culturile estice, cum sunt India și China, evită să trimită în luptă representante ale sexului frumos. Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, România trimite frecvent femei-soldat în linia întâi și există chiar cazuri în care acestea au devenit comandante de pluton, având în subordine numai bărbați.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Ultimele comentarii
Acum 25 minute
Till Eulenspiegel
Acum 27 minute
Ionutz Vl
Acum 30 minute
Nxj
Acum 31 minute
Radu
Acum 45 minute
Sibianul