X

Ce cautau elvetienii in Gusterita? Ne faceau noua curat!

 

Marți, înainte de prânz, în curtea Bisericii Fortificate din Gușterița se muncea din greu: roabe cu moloz plecau încărcate și se întorceau goale, tineri în cizme de cauciuc mișunau în toate direcțiile iar câțiva oameni mai în vârstă cărau și dezmembrau niște mobilier vechi. Doar un grup de elvețieni venit să dea o mână de ajutor.

Ștefan Matthias este sibian de origine. A plecat din țară în 1978, cu toată familia, și s-a stabilit în Elveția. ”Nu am găsit parohie în Germania și ne-am stabilit în Elveția, în Guttingen, pe malul lacului Constanța, cum i se spune la noi”, spune preotul, îmbrăcat în trening și transpirat de la mobilierul de care trăgea. Face o pauză, își șterge fruntea cu o batistă, și se așează pe treptele clădirii de lângă biserica fortificată. ”Legătura cu Sibiul nu am pierdut-o niciodată, sufletește vorbind nu am plecat niciodată din țară”, povestește părintele Matthias. De peste 20 de ani, în fiecare an, vine cu ajutoare în România. A construit o casă de bătrâni în Turnișor, devenită altceva între timp, a ridicat o altă casă pentru vârstnici în Nădlac, a lucrat în Sebeș, dar și multe alte locuri. În luna februarie a anului 1990 a oprit șapte camioane încărcate cu ajutoare în Piața Unirii din centrul Sibiului. Spune că a fost șocat să vadă cum arăta orașul după Revoluție, însă peste tot se simțea un sentiment de bucurie și eliberare. Era fericit să poată ajuta. În timp ce povestește cineva îi aduce o cană cu ceai cald. Plouă mărunt și se simte bine răcoarea. Acum părintele Matthias a venit la Sibiu însoțit de 11 persoane, majoritatea cetățeni elvețieni. Șapte dintre ei adolescenți. Au venit în Gușterița pentru că Biserica Evanghelică din Sibiu are acolo un proiect pentru crearea unui centru de tineret și protecția mediului. Zile la rând au făcut curat pe străzile din cartier și au lucrat la reabilitarea unui pod unde se amenajează locuri de cazare. Toți sunt numai un zâmbet.

Diminețile sunt dedicate muncii, după-amiezile plimbărilor prin Sibiu și excursiilor. ”Am fost impresionată de Sibiu și de ce am avut ocazia să văd. Când am plecat de acasă ne doream să vedem comunități de țigani, am auzit multe despre țiganii din România și am mers într-una din zile până în satul Colun să vedem cum trăiesc ei aici, dar abia am găsit doi, trei oameni pe stradă. Este altfel decât ne imaginasem noi”, spune cu sinceritate Gwendolin Hopu. La fel de sinceră este și Isabella Sonn. ”Cel mai mult în România îmi place mâncarea și shopping-ul. Chiar am venit aici cu o oarecare temă că vom slăbi, că avem mult de muncă și poate nu o să ne placă mâncarea, aveam emoții, dar și eu și restul fetelor ne-am îngrășat în aceste zile și trebuie  să facem ceva să slăbim”, spune Isabella. Joel Keller este ceva mai sobru. ”În zilele acestea am curățat podul, am strâns gunoiul din biserică, am mers și am făcut curat și pe străzile din zonă, am avut treabă. Acasă nu cred că muncesc la fel de mult”, explică Joel.

La jumătatea săptămânii grupul de elvețieni s-a întors acasă. O parte vor reveni la Crăciun, cu dulciuri și cadouri pentru copiii din Sibiu din alte orașe din România. ”În fiecare an pregătim în jur de 7000 de pachete. Copiii noștri fac pachete pentru copiii din România, toți același tip de pachet cu același conținut. Este modul nostru de a ne bucura împreună”, mai spune părintele Ștefan Matthias.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

3 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact