Marţi,
19.03.2024
Innorat
Acum
-1°C

Ca sa fii fericit … cinsteste-ti parintii!

Fiecare dintre noi îşi doreşte să fie fericit. În general, oamenii sunt în căutarea bunăstării, a progresului, a vieţii liniştite; într-un cuvânt, a fericirii. Pentru dobândirea fericirii suntem gata să facem mari sacrificii, să muncim mult şi să o căutăm în cele mai nebănuite forme şi locuri.

Vă invit să reflectăm asupra unui pasaj biblic care ne oferă o perspectivă diferită asupra obţinerii fericirii. În Decalog (porunca a V-a) este scris: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.“ (Exodul 20:12). Sfântul apostol Pavel redă porunca a V-a cu cuvintele: „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă – „ca să fii fericit şi să trăieşti multă vreme pe pământ.” (Efeseni 6:2-3).

Potrivit textelor sacre, fericirea este darul lui Dumnezeu făcut celui care îşi respectă părinţii. Între atitudinea noastră faţă de părinţii noştii şi viaţa lungă şi fericită există un raport de directă determinare. Cinstirea părinţilor devine baza pentru primirea fericirii. Ascultarea de părinţi şi cinstirea lor este sămânţă de fericire semănată pe ogorul vieţii. Bunul Dumnezeu se va îngriji ca peste cel care îşi cinsteşte părinţii să vină binecuvântarea sa cerească. Orientările seculare contemporane pierd din vedere virtutea ascultării de părinţi. Răzvrătirea faţă de autoritatea părintească, obrăznicia, vorba întoarsă înapoi, uşa trântită zgomotos, minciuna şi lipsa de respect faţă de părinţi au devenit trăsături tot mai evidente ale societăţii contemporane.

Trei adevăruri incontestabile legate de părinţi

1)         Părinţii sunt unici. Între miliardele de oameni care trăiesc pe Tera există doi oameni din a

căror carne şi suflet ne tragem şi noi. Nu mai există nicăieri doi oameni ca părinţii noştri; ei sunt unici. Părinţii noştri rămân părinţii noştri indiferent de evoluţia noastră socială, intelectuală sau materială. Oricât de departe vom merge pe drumul vieţii, locul de unde am plecat rămâne mereu acelaşi: casa părintească.

 

2)         Părinţii ne-au dat viaţa. Deşi Dumnezeu este dătătorul vieţii, nu trebuie să pierdem din

vedere că părinţii noştri ne-au născut şi ne-au crescut. Sunt milioane de copii care nu s-au mai născut din pricina păcatul avortului comis de părinţi. Faptul că părinţii ne-au născut şi ne-au crescut ne îndatorează la ai respecta pentru totdeauna.

 

3)         Părinţii sunt investiţi cu autoritate de la Dumnezeu peste copii. În ordinea divină, Creatorul

a delegat părinţilor autoritate peste copiii lor. În baza acestui statut, părinţii sunt responsabili pentru copiii lor, iar copiii au datoria să îşi cinstească părinţii. Din această pricină, necinstirea părinţilor este necinstire a lui Dumnezeu însuşi.

           

Trei îndatoriri ale unui copil faţă de părinţi

 

1)         Respectul cuvenit. Fiecare părinte are dreptul să fie respectat. Chiar dacă părintele nu îşi

îndeplineşte cel mai bine menirea de părinte, el tot trebuie respectat. Un părinte nu trebuie respectat, în primul rând, pentru ceea ce face, ci pentru ceea ce este. Este cu totul nepotrivit ca cineva să îşi jignească părinţii, să le întoarcă înapoi vorba, să îi batjocorească sau să îi umilească. Creştinii îşi respectă părinţii, iar noi suntem creştini.

 

2)         Ascultarea cuvenită. Cerinţele şi sfaturile unui părinte trebuie urmate întocmai. În Biblie este

scris: „Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările mamei tale!”  (Proverbe 1:8). Un fiu bun şi înţelept va dovedi ascultare de părinţi. După învăţătura creştină, ascultarea de părinţi este unul din secretele bunăstării şi ale fericirii.

 

3)         Ocrotirea cuvenită. Faţă de părinţi trebuie să ne arătăm recunoscători. Truda şi suferinţa

părinţilor pentru copii trebuie să îşi găsească răsplătirea. Cu trecerea anilor, părinţii noştri vor îmbătrâni şi se vor şubrezi. Atunci (dar şi acum) vor avea nevoie de recunoştinţa şi ocrotirea noastră. Abandonarea părinţilor în vârstă este un mare păcat. Copiii sunt datori să răsplătească ostenelile părinţilor. Aş adăuga spunând că chiar dacă un părinte a eşuat în misiunea de părinte, copilul nu este justificat să eşueze în misiunea de copil. Prin urmare, se cere să cinstim şi pe acei părinţi care nu au fost părinţi prea buni.

În încheiere, doresc să subliniez că relaţia cu părinţii determină viitorul copiilor. Felul în care ne comportăm cu părinţii va atrage peste noi binecuvântare sau blestem. Dumnezeu va face bine celor care îşi cinstesc părinţii. Pur şi simplu, acesta este adevărul. Experienţele fericite şi nefericite ale multor oameni confirmă că aşa stau lucrurile. Ca să fii fericit … cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!

Pastor Lect. Univ. Dr. Ioan Brie

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

22 comentarii

Magda-Sibiu- Schengen

Acum 10 ani

Si daca parintii fac greseli fata de copii , nu se poate ierta orice , mai ales daca trec peste demnitatea de a fii om .
Raspunde

@Magda-Sibiu- Schengen

Acum 10 ani

nota 10 pt gandirea ta dar degeaba, nickname-ul tau este cel putin ciudat ca sa nu zic comic mai lasa-ne cu filozofia ta de doi bani si iti dau un sfat amical ,mai posteaza cand iti revii la normal asa ca ...think about ..
Raspunde

bine ca E multi popi

Acum 10 ani

la venirea mea pe lume nu am fost consultat. nu sunt multumit de societatea creata de parinti . alte pretentii mai are popa ?
Raspunde

@3

Acum 10 ani

esti tare frate ,m-ai facut sa rad copios dar de ce nu te-ai consultat tu pe tine atunci cand din greseala te-ai nascut filozof de doi bani ce esti ,un sfat pt tine ciocu mic sau du-te-n padure maimutoiule
Raspunde

Iuda

Acum 10 ani

Chiar daca nu e pe placul crestinilor, Biblia a fost scrisa, pentru o societate dintr-o anumita zona geografica cu-n anumit nivel de cultura (unul foarte jos). Extrapolarea, generalizarea, importul ei de catre alte popoare naste contradictii mari. Foarte multe aspecte de civilizatie din acea perioada nu mai sunt actuale.
Raspunde

@ 109.97.55.178

Acum 10 ani

Dar de ce nu dispari tu, idiotule?
Raspunde

@6

Acum 10 ani

dispari panarama oligofrena ce esti si nu mai da din clanta ...... BASTTTTTTT LOAZA
Raspunde

@7

Acum 10 ani

Se vede ca esti tigan cu doua clase, supusul lui Cioaba.
Raspunde

@8

Acum 10 ani

cioara probabil esti tu fraiere,daca eu eram din neamul lui Cioaba ma sinucideam hast du verstanden du voll idiot
Raspunde

www

Acum 10 ani

Nu mai re nimeni bun simt ?
Raspunde

joseph

Acum 10 ani

@www, ba da, moi!
Raspunde

@11

Acum 10 ani

bai joseph esti chiar comic tu, sas fiind de cand dreacu stii si franceza wie alt bist du depp ,kannst du mich sagen oder nicht
Raspunde

usor

Acum 10 ani

asta de la 12. sigur o invatat germana la Burkenthal.
Raspunde

@13

Acum 10 ani

am invatat germana de la mata idiotule atunci cand i-am dat clanta si ti-am programat inca vreo 2 frati handicapati si boi ca tine ha ha ha ha
Raspunde

ana maria benzar

Acum 10 ani

Nota 10 pentru cele scrise
Raspunde

Taratorule

Acum 10 ani

Ioan Brie are predici pe you tube in care dezbina prieteniile dintre tinerii pocaiti si ceilalti. Ca vezi Doamne, tinerii pocaiti merg in Cer si ceilalti nu.
Raspunde

joseph

Acum 10 ani

Cine se uită pe youtube la un asemenea personaj și ia de bun ceea ce zice înseamnă că-și merită pe deplin soarta.
Raspunde

Ioan Brie

Acum 10 ani

@joseph: *****
Raspunde

joseph

Acum 10 ani

Ioan Brie, fii zen!
Raspunde

Ana

Acum 9 ani

Si parintii care injura, bat, iti fac rau, nu te ajunta, te imbolnavesc, trebuie cinstiti? Nici respectati nu prea trebuie, daramite cinstiti. Poruncile***, manipulare de *** a Bisericii si a religiei. Nu conteaza lungimea vietii, conteaza calitatea vietii.
Raspunde

@Ana

Acum 9 ani

Nu conteaza lungimea vietii, ci cat este de lata.
Raspunde

vasile negrea

Acum 6 ani

Mare este "grădina" ta Doamne...Cred că, indiferent de situaţie, părinţii sunt unici.şi, nu trebuie uitat că datorită lor existăm. Faptul că îi cinstim sau nu, funcţie de situaţie, ţine doar de propria "carte de vizită" a fiecăruia dintre noi, care, la răndul nostru suntem ori vom deveni părinţi.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus