Viorel Mistreanu şi soţia sa, Maria, au părăsit Bucureştiul şi s-au mutat în Agnita să înceapă o mică afacere cu produse tradiţionale săseşti. În 2010, Viorel Mistreanu era singurul producător de preparate exclusiv săseşti din judeţul Sibiu, iar în 2013, când a renunţat, a devenit ultimul producător de prăjituri săseşti din zonă.
Tânărul de 34 de ani îşi aminteşte dezamăgit cum o poveste promiţătoare s-a transformat într-o deziluzie din cauză că a refuzat să-şi înşele clientela. „Am stat în Bucureşti vreo zece ani, iar la un moment dat ne-am întors în Agnita. Am vrut linişte, am vrut să fac ceva din care să trăiesc, nu să mă îmbogăţesc. Aveam o sumă de bani pusă deoparte, pentru a începe ceva pe cont propriu. M-am hotărât să fac produse tradiţionale săseşti. Am mers prin satele din jur, am vorbit cu săsoaice bătrâne, am găsit reţete. Am apelat şi la cunoscuţi din Agnita care încă mai păstrau câteva reţete originale şi aşa am început să producem primele prăjituri. Am luat hencleş-ul, de exemplu, despre care toată lumea ştie că e al saşilor, dar puţini îl fac aşa cum se face în mod corect. Apoi plăcinta cu rubarbă a fost foarte apreciată, dar plăcinta sașilor, nu aceea cu rubarbă şi spumă pe deasupra pe care o ştie toată lumea”, povesteşte despre începuturi Viorel.
Agnițeanul a ponit să străbată satele, la început după reţete, apoi zonele din vecinătate pentru a-şi vinde produsele. În Piaţa Huet, la târguri de produse tradiţionale, chiar la Bâlea Lac pentru o perioadă. Pe mica tarabă producătorul vindea plăcintă cu unt, plăcintă cu mere, numită şi floadănă şi multe altele.
„Pregăteam totul după cum eram învăţaţi, eu şi soţia mea, doar cu produse naturale, cumpărate de la ţărani. O prăjitură poate dura şi şapte zile, Trebuie respectaţi nişte paşi, se fac foile, care se lasă o perioadă, apoi se adaugă cremele, care iar mai stau o perioadă după care se îmbracă prăjitura. Rezultatul este excelent. În cazul în care nu faci conform reţetei, se vede şi la tăiat, se strică foile şi gustul lasă de dorit. Eram de un entuziasm nebun la început, mergeam cu povestea reţetei după noi, soţia purta costum tradiţional săsesc, le vorbeam oamenilor despre zona noastră şi despre influenţele săseşti de pe Valea Hârtibaciului”, mai spune Viorel.
Renunţi sau faci speculă
După mai bine de doi ani, în care şi-a cheltuit toţi banii cu care venise la Agnita pentru a începe o mică afacere, Viorel a renunţat. Mai avea o variantă: să facă prăjituri cu ingrediente din comerţ, să producă mai mult la preţuri mai mici. Omul a refuzat. A decis că se mai pot „face lucruri corecte şi în ţara asta”, aşa că a decis să ia o pauză şi să revină la vechea pasiune până când va avea din nou un capital de pornire.
„Au fost doi ani frumoşi, dar grei. Am investit în produse, în transport, în tot ce a fost necesar şi am făcut-o cu drag. Nu vinzi foarte mult şi nu sunt nici genul de reţete pe care să le faci în cantităţi industriale. Dacă am încercat să vând într-o locaţie, la un furnizor, a zis că sunt prea scumpe făcute cu ingrediente naturale şi mi-a sugerat să le fac cu ce găsesc în Metro. Păi eu nu m-am apucat de afacerea asta ca să ajung speculant. Eu am încercat să fac ceva corect, să realizez un produs pe care l-aş cumpăra eu în primul rând şi pe care să-l vând unui om care asta vrea să cumpere, nu marfă de duzină. După ce am decis să renunţ, că nu mai aveam de unde să investesc bani, m-am întors la Bucureşti. Acum iar strâng bani şi vreau să mă întorc, dar nu ştiu când. Am renunţat pentru că nu am vrut să ajung să fac lucru slab, să ajung să fac prăjituri cu margarină şi ouă de cumpărat”, mai spune Viorel.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 4638
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
AndreiM
Acum 2 ore
Dragoș Ratiu
Acum 2 ore
O sibianca
Acum 2 ore
Cetatean
Acum 2 ore
Hermann Stadt