Stefan Orth de Sibiu

Ştefan Orth este, în opinia mea, unul din puţinii artişti plastici foarte cunoscuţi ai Sibiului. Şi nu doar în România. Şi nu doar pentru că este cetăţean de onoare al Sibiului. Afişe şi desene, gravuri şi picturi (mai ales cele cu  vechile clădiri ale burgului), toate realizate în inconfundabilul său stil, sobru și geometric, surprinzător, în multe cazuri, prin încărcătura metaforică, i-au creat notorietatea de care mai are parte doar un alt mare artist sibian, Fred Nuss, maestrul fotografiei. Mai puţin cunoscut este preotul şi cetăţeanul cu o sensibilă conştiinţă civică, Ştefan Orth. Şi n-ar fi de mirare.

Trăind discret şi foarte reţinut când e vorba de apariţii publice, maestrul îşi lasă operele să „vorbească” în locul său. Aşa se face că, de aproape 40 de ani, artistul plastic a devenit un cronicar mai puţin obişnuit al Sibiului, imortalizând pe pânză sau hârtie, în cărbune, ulei sau acuarelă un impresionant desfăşurător al celor mai importante evenimente petrecute aici.

Pentru mine, Ştefan Orth este omul de cultură complet. Talentul nativ l-a dus spre artele plastice. Vocaţia sacerdotală l-a apropiat de Dumnezeu. Iar educaţia i-a trezit interesul şi respectul faţă de comunitatea în care trăieşte. O discuţie cu artistul Orth, te conduce vrând-nevrând la preotul reformat Orth, la Dumnezeul creştinilor şi al propriei vieți, la mistica spiritual-existenţială sau direct la secretele ascunse ale convieţuirii sociale. Pentru domnia sa nu există artă în afara acestor dimensiuni ontologice, după cum nici viaţa nu merită trăită în afara binelui şi frumosului. Motive suficiente pentru ca Ştefan Orth să se simtă un creator în slujba semenilor săi. Nu face, cum s-ar zice, artă de amorul artei. Lucrările lui trimit la viaţa reală și la sensurile ei în relaţia cu Dumnezeu.

Astă vară, am vizitat, în Palatul Brukenthal, expoziţia cu afişe create de Ştefan Orth. Am avut şansa să-mi fie ghid însuşi autorul lucrărilor. Așa am realizat că spiritul său creator transformă afişul într-o adevărată lucrare artistică, prin rafinament estetic şi sinteză inspirată între mesaj, grafică şi cromatică. Fiecare afiș părea un copil iubit al său. Şi fiecare afiş are istoria lui. Am văzut afişe care îi aminteau  autorului de stupizenia cenzorilor din perioada comunistă. Aceștia îi analizau creaţiile, în lumina tezelor ideologice ale „partidului”, înainte de a primi aprobarea publicării lor. Unele, de exemplu, au fost respinse pentru că, pe fondul alb, apropierea verdelui de roşu aminteau de drapelul maghiar. Un alt desen semăna izbitor cu vitraliul unei biserici, şi n-am rezistat să nu mă mir că a trecut de cenzură. Din explicaţiile primite, a reieșit că nimeni nu s-a prins de asemănarea desenului cu un vitraliu, iar „marea mea satisfacţie a fost că, fără să-şi dea seama, i-am situat pe acei activişti în biserică, pentru că un desen de vitraliu îl înţelegi doar din interiorul bisericii”. Am înţeles că, obligându-i să-l privească, „i-am introdus pe cei de la partid în casa Domnului”. În fața mea, maestrul Orth era convins de efectul provocator-catehetic al afișului său.

Ca un admirator al artei sale, am fost plăcut impresionat, în seara zilei de 13 noiembrie, în sala Thalia, când Ştefan Orth a primit Ordinul de Merit din partea preşedintelui Ungariei, Ader Janos. Ordinul i-a fost înmânat de consulul general, la Cluj-Napoca, Magdó János, în debutul festivalului Ars Hungarica. Aşa cum îl ştiu, calm şi stăpân pe sine, maestrul a vorbit puţin, în cuvântul de mulţumire: „Consider că, prin mine, acest ordin a fost acordat sibienilor, şi vă mulţumesc”. De altfel, înainte de a-i înmâna ordinul, consulul general nu şi-a ascuns admiraţia faţă de crezul personal, pe care artistul i l-a mărturisi înaintea festivităţii: „Dumnezeu şi Sibiul m-au ajutat să ajung ceea ce sunt”. Iată de ce cred că numele întreg al graficianului nostru ar putea fi, Ştefan Orth de Sibiu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).