În cartierul Trei Stejari nu există niciun stejar. În Hipodrom nu vezi urmă de cai. Iar Valea Aurie nu mai strălucește nici la răsărit și nici la apus. Turnul Sfatului a stat de vorbă cu istorici și specialiști în domeniu și vă spune cum unele cartiere ale Sibiu au în spate o istorie veche de peste două mii de ani, în vreme ce altele au luat naștere în perioada de maximă înflorire a comunismului.
Una dintre cele mai interesante povești este cea a cartierului Lazaret, care în zilele noastre se întinde din spatele Gării până spre recent construita centură ocolitoare. Specialiștii spun că punctul de dezvoltare al acestui cartier este strada Moara de Scoarță, denumire rămasă încă din perioada medievală târzie când aici chiar exista și funcționa o moară de scoarță care producea hârtie. De numirea de ”Lazaret” pe de altă parte, vine de la faptul că pe spațiul Autogării Atlassib de astăzi a existat o Mănăstire Dominicană, mutată ulterior în interiorul cetății Sibiului, în spațiul unde se păstrează Biserica Ursulinelor. Vechile edificii ale mănăstirii au fost transformate astfel într-o leprozerie, cunoscută și sub denumirea de ”Lazaret”. Doar mica bisericuță din parcarea Gării a mai rămas. Odată cu dezvoltarea Sibiului leprozeria a fost ”împinsă” mai către periferie, dincolo de calea ferată pe care o vedem în mileniul III.
O poveste interesantă are și cartierul Valea Aurie. Istoricul Răzvan Pop, director al Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu, își amintește că în urmă cu câteva zeci de ani aici există un han cunoscut în oraș, cu denumirea de Valea Aurie. ”Nu știu dacă mai există și astăzi, nu cred, însă țin minte că în copilărie mergeam cu tatăl meu acolo, uneori cu familia. Hanul se afla în spatele bisericii. De la acest punct de reper s-a ajuns la denumirea cartierului, fiind în dezvoltare spațiul. Eu personal cred că numele ”Valea Aurie” vine de la faptul că este o zonă însorită a orașului, orientată către soare”, spune Răzvan Pop.
Cartierul Josefin are ca punct central strada Ion Rațiu și se întinde de la Piața Unirii până înspre strada Dealului și Parcul Sub Arini. În secolul XVIII toată această zonă aparținea Armatei austrice care avea în plan construcția unei citadele. Pentru că Sibiul era deja un oraș bine fortificat, proiectul citadelei a fost mutat în Alba-Iulia. Prin ordinul Împăratului Josef al II-lea, terenul a fost parcelat și cedat de armată autorităților locale, construindu-se străzi și case. În onoarea împăratului, prima stradă din acest cartier i-a purtat numele, ulterior devenind strada Ion Rațiu.
În mare, același lucru s-a întâmplat și în cartierul Terezian. Denumirea vine bineînțeles de la Împărăteasa Maria Terezia, cea care a finanțat un orfelinat romano-catolic și o biserică în spațiul care a devenit apoi nucleul noului cartier al Sibiului. La fel ca și în cazul Împăratului Josef al II-lea, în onoarea împărătesei a fost denumită o stradă care să-i poate numele. Strada este cunoscută astăzi drept Constantin Nottara.
Ceva mai simplă este povestea cartierului Țiglari, aflat în nordul cartierului Terezian. În secolul XIX acest spațul era cunoscut datorită fabricii de țiglă a lui Gustav Binder. Muncitorii care lucrau la această fabrică s-au așezat în zona, pe atunci periferică a Sibiului, dând naștere cartierului Țiglari.
Cartierul delimitat de străzile Reconstrucției, Câmpului și Biserica dintre Brazi poartă numele ”Maierii Sibiului”. ”Acesta a fost practic primul cartier românesc din Sibiu, parte a cartierului Terezian. Numele vine de la românii din Mărginime care au venit în Sibiu, în secolul XVIII, și s-au așezat aici”, explică istoricul Răzvan Pop.
Deși opuse ca așezare geografică, cartierele Turnișor și Gușterița au o istorie oarecum similară. Turnișorul spre exemplu a fost sat de sine stătător până înspre a doua jumătate a secolului XX. În germană, Turnișorul este cunoscut sub denumirea Neppendorf, de la numele fondatorului: Neppen – Nepponius. Specialiștii sunt de părere că Turnișorul a fost, în cea mai mare parte a existenței lui, un sat autentic săsesc, denumirea de ”Turnișor” fiind dată de români din cauza turnului bisericii care se vedea dominant în zare. De partea cealaltă, Gușterița este atestat ca sat încă din secolul XIII și a devenit cartier al Sibiului odată cu Turnișorul, în perioada de maximă înflorire a comunismului. ”Denumirea de ”Gușterița” cred că este una arhaică românească. Interesant este faptul că acest spațiu este permanent locuit în Sibiu, încă din vremea romanilor. Urmele vechiului drum roman încă mai sunt vizibile, pentru specialiști”, spune Răzvan Pop.
Mai puțină istorie au în spate cartierele Broscărie și Vasile Aaron. ”Eu tind să cred că pe terenul unde astăzi se află cartierul Broscărie exista o mlaștină care a fost asanată pentru a face loc dezvoltării orașului”, mai spune Răzvan Pop. De partea cealaltă, cartierul Vasile Aaron a fost construit în anii 1970 la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, pe ceea ce era un teren al comunei Șelimbăr. La data începerii construcției, limita Sibiului era strada Vasile Aaron, noul cartier preluându-i denumirea.
Mult mai interesantă este povestea cartierului Hipodrom. ”Cu siguranță aici a existat în trecut un hipodrom ale cărui urme s-au pierdut. După așezare eu bănuiesc faptul că hipodromul s-a aflat în spațiul unde este acum Cedonia”, spune istoricul Răzvan Pop. Terenul pe care se află acum cartierul Hipodrom a aparținut Armatei Austro-Ungare. Cavaleria armatei Austro-Ungară a beneficiat de un hipodrom, construcție simplă. Acesta a fost folosit și de cavaleria românească, dar și de echipa națională a României de hipism, până spre jumătatea secolului trecut. Apartenența de armată l-a determinat și pe Aurel Vlaicu să efectueze zborul demonstrativ de la Sibiu tot din această parte a orașului.
O istorie ceva mai scurtă are cartierul Ștrand. Pe locul actualului ștrand a fost construit în anii 1920 singurul ștrand din Sibiu. De altfel, platformele pentru sărituri și limitele bazinelor de înot sunt, în mare, cele construite acum aproape o sută de ani. Blocurile și străzile noi au apărut după anii 1970.
Nu în ultimul rând, cartierul Trei Stejari poartă numele unor stejari vechi care se aflau într-un loc la răscruce de drumuri. Fabrica de bere Trei Stejari doar a preluat denumirea datorită poziționării ei pe acest spațiu. Istoricii spun că zona se afla la intersecția drumurilor care ieșeau din cetatea Sibiului și drumul care pornea din Sibiu înspre Agnita.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Razvan Pop , vasile aaron , Valea Aurie , Parcul Sub Arini , Turnul Sfatului , Direcției Județene , Nicolae Ceauşescu , Domnul Ion Raţiu , Biserica Ursulinelor , Bere Trei Stejari , Istoricul Răzvan Pop , În Hipodrom , Autogării Atlassib , Maierii Sibiului , Piaţa Unirii , Cartierul Josefin , Gustav Binder , Iar Valea Aurie , Constantin Nottara , Armatei Austro , Piața Aurel Vlaicu , Mănăstire Dominicană , Împăratului Josef , Împărăteasa Maria Terezia
Vizualizari: 21783
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Matei
Acum 4 ore
Emil
Acum 4 ore
John
Acum 4 ore
John
Acum 4 ore
Adina