A reinceput meciul Cindrea-Iohannis?

Când aleşii democraţiei nu se înţeleg între ei, cine pierde? Evident, alegătorii. Cam asta e morala întâmplărilor de săptămâna trecută, după prezentările agendelor culturale ale municipiului reşedinţă şi judeţului, în două foruri deliberative sibiene: Consiliul local al Sibiului n-a aprobat înscrierea celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Astra Film (FAF), pe agenda culturală 2014, iar Consiliul judeţean n-a aprobat, pe acelaşi tip de agendă, dar la nivel judeţean, o manifestare devenită tradiţională, în ultimele două decenii. Este vorba de întâlnirea saşilor medieşeni de pretutindeni.

N-aş avea nimic de comentat despre opţiunile aleşilor, dacă aş fi înţeles (din relatările mass-media) că deciziile finale ar fi fost luate în urma unor dezbateri la obiect: pe priorități și motivaţii realiste, urmărind alocarea cât mai eficientă şi echitabilă de bani publici, pentru toate evenimentele propuse a fi incluse pe agendele culturale. Aşa ceva însă nu s-a întâmplat. Totul a fost lăsat în responsabilitatea comisiilor de specialitate. Care comisii, în democraţia românească de astăzi, la toate nivelurile deliberative, de la parlament în jos, au ajuns grupuri de analize despre care abia dacă aflăm când se întrunesc şi pentru ce. Despre specialiştii care le alcătuiesc, vreau să zic - despre ce legături au ei cu obiectul de activitate al comisiilor, să nu mai vorbim. Stai şi te întrebi, uneori, dacă oamenii aceia au luat în serios participarea lor în alegeri.

Aşadar, în urma celor două şedinţe ale aleşilor sibieni, două evenimente care au introdus Sibiul pe agende internaţionale, au mari şanse ca, în acest an, să nu se mai petreacă. Dacă mai adăugăm celor două şi festivalul de jazz, cel mai vechi şi cel mai cunoscut festival românesc de acest gen, atunci chiar că ne putem întreba ce fel de criterii au stat la baza alcătuirii celor două agende sibiene. Problema pe care vreau s-o semnalez, cu tot respectul faţă de aleşii sibienilor, este că asemenea proiecte ce pot duce la tensiuni – să ne gândim doar la cele interumane – ar fi normal să aibă parte de maximă transparenţă decizională. Nu mi se pare normal să ne trezim cu un eveniment sau altul scos sau introdus pe agende, din seninul înaltelor foruri publice, fără a cunoaşte şi argumentele aleşilor, în favoarea unora sau altora din proiectele analizate de comisarii locali.

Ca de obicei, în lipsa transparenţei decizionale, intrăm în zona cenuşie a speculaţiilor. Şi cine nu face, în primul rând, speculaţii politice, într-o democraţie ca a noastră - tensionată nu neapărat de dificultăţile administrării treburilor publice, cât mai ales de orgoliile mici sau interesele mari ale aleşilor noştri? Ei bine, pentru mine, în cazurile celor două proiecte „rejectate” de onorabilii comisari sibieni, toate gândurile duc la două nume: Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului judeţean, şi Klaus Iohannis, cel mai popular primar din România. Ambii s-au spălat pe mâini. Răspunderea au avut-o, evident, comisarii. Întrebat în şedinţa CJ, de ce nu (se) mai finanţează întâlnirea saşilor din Mediaş, dl Cindrea i-a „pasat” răspunsul unui comisar. Acesta a luat-o pe ocolite cu nu se ştiu ce criterii nou apărute pentru selecţia proiectelor, în conformitate cu „strategia culturală asumată de CJ” (oare în ce-o fi constând asta?), pentru ca, în final, s-o lungească pe chestia puţinătăţii banilor. În fapt, în CJ a fost cât de cât o mică dezbatere. Însă, în CL Sibiu, tăcerea a fost răspunsul autorităţilor la intervenţiile legate de neincluderea FAF în agenda culturală 2014.

Dacă reducem „analiza” la cei doi lideri, ne putem întreba: a reînceput meciul politic între Ioan Cindrea şi Klaus Iohannis? Spun a reînceput, pentru că prima repriză s-a desfăşurat în primul mandat al primarului, când PSD controla consiliul local. Între 2000-2004, dl Iohannis a strâns din dinţi, dar s-a „răzbunat” în mandatele următoare, în epoca controlului exercitat asupra majorității CL, asigurată de forumiștii sași. Care control, mai mul ca sigur, şi l-a impus şi la întocmirea controversatei agende culturale din acest an. Şi să nu-mi spună mie cineva că opţiunea comisarilor culturali ai CL a fost străină de indicaţiile primarului… O asemenea interpretare ar dovedi necunoașterea stilului Iohannis de conducere. Bun, şi?, se poate întreba cineva. Păi, în condițiile date, vine mănuşă ideea că a fost vorba (eufemistic spus) de o „lovitură de echilibrare a influenţelor”, ca în confruntarea dintre Rusia şi UE/SUA, în problema Crimeii. Dacă dl Iohannis a ştiut că, în aceeaşi zi, dl Cindrea nu va aproba întâlnirea saşilor medieşeni, presupunem că domnia sa a luat acelaşi tip de hotărâre cu festivalul ASTRA. Iar ce înseamnă ASTRA ştie toată lumea. Și mă opresc aici cu speculațiile…

Ce-ar mai fi de spus? După ce mandatul 2000-2004, prima repriză a meciului Cindrea – Iohannis, a fost dominat de calmul olimpian al primarului, într-o tăcere cu zimţi, de data asta repriza s-a desfășurat de pe alte poziții. Între timp primarul a devenit lider politic naţional, a trecut, cu partidul său, prin experienţa coabitării la guvernare, în USL, cu PSD-ul dlui Cindrea, președintele organizației locale, iar în prezent este, din nou, în opoziţie faţă de acesta. Dar indiferent de evoluţia meciului PNL-PSD, la nivel naţional, nouă ne-ar prinde bine o mai mare transparenţă în deciziile şi strategiile legate de interesele comunitare. Mai ales că, după destrămarea USL, există ucazul de la centru cu recunoașterea libertății liderilor PNL și PSD de a  colabora pe plan local.  După cum se vede, deocamdată, directiva nu pare a fi respectată la Sibiu. Important este că, în orice condiții, democrația înseamnă că aleșii trebuie să dea raport în faţa alegătorilor, să nu-i lase să facă presupuneri şi speculaţii pe seama activității lor. Pentru că, se știe, meciurile politice cu plătitul de poliţe, între lideri, nu ajută cu nimic societății. Dimpotrivă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).