Vineri,
29.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Fost-am la Camara Boierului. Am mers cu suta pe ora

După o zi în care am schiat pe jumate apă, jumate zăpadă la Păltiniș și în care am mai și urmărit un meci straniu de baschet la Sala Transilvania, în care niște jucători în galben parcă înotau, m-am hotărât să-mi înec amarul în Cămara Boierului. Și am cerut din start apă. Apă vie. 40 de mililitri de țuică, treijd de grade, grande! Dar ăsta a fost doar începutul.
Boieri dumneavoastră, Cămara Boierului, șade la jumătatea drumului dintre Rășinari și civilizație, respectiv lângă Hotel Hilton, bară în bară cu Grădina Zoologică. Pe ceas de seară nu am găsit decât două mese ocupate, dar alte câteva erau cu mențiunea rezervării. Și în timpul cât am stat acolo, au mai și venit câteva familii. Poate unele doar în devenire, poate altele pe culmile disperării. Deci mulți boieri. 
Ce găsiți în Cămara Boierului nu are nicio legătură cu ce întâlniți pe drum, până acolo. O parcare în care nu găsești fleacuri, un gazon frezat șmecherește în ton englez, bănuiesc, și una bucată piscină acoperită din care răzbat râsete cristaline de înotători veseli (și nu neapărat jucători de baschet). 
Înauntru: ca la țară. A noastră. Mai în sus de Carpați, totuși. Zeci de cârnați atârnați, sfori de ceapă cât să legi fedeleș vreo trei-patru sute de parlamentari, zacuscă, brânză, vinete și mii de organe specifice, și nu numai, porcului. În plus, multă simplitate, normală. Exemplu: perdelele. Albe, parcă țesute la război. Fără alte prostii. Alt exemplu: pereții. Albi, asprii ca viața la țară, dar curați. Și fără alte prostii.
Am zis că-i fac din start cu ce se întâmplă în cămara unde sunt expuse produsele detaliate mai sus. Produse pe care le poți fie doar admira, fie le poți trânti cu poftă în farfurie. Mi-a zis cineva că o astfel de expoziție nu are cum să păstreze calitatea cărnii, pentru că stă la temperatura plăcută omului. Deci și a bacteriilor. Nix. Era pus un aparat de aer condiționat care mai și funcționa. Așa că am zis să o luăm șmecherește cu prețurile.
Ascultați comandă. Adică ce am comandat. Una ciorbă de cartofi cu tarhon și afumătură. Subliniez, tarhon. Una tocană de vițel cu murături. Una bucată porție de cârnați de porc cu mămăligă și cartofi țărănești, țuica mai sus pomenită și colac peste toate o carafă de vin. Roșu. Și-o apă plată.
Pe rând: ciorba. Căutați-vă în memorie cea mai în vârstă femeie din familie care v-a gătit vreodată. Nu știu, bunică, străbunică, stră-străbunică. Cu cât veniți mai încoace, spre anii 2000, cu atât rolul tarhonului în ciorba de cartofi se duce naibii. Nu s-a transmis din generație în generație, ori s-au emancipat și bagă prostii din plic. Dumnezeu și baloții de paie din șopron îmi sunt martori că am zis că ciorba cu pricina e așa cum am mâncat-o ultima oară prin 1992-1993. Fie-i țărâna ușoară, știu eu ce zic.
Tocana de vițel. Nuntă. Să zicem Bogatu, Broșteni, Bârghiș sau orice altă localitate cu B. Dar nu neapărat. D-apăi dacă tai un vițel că ți se-nsoară ficiorul, și faci tocană, ceva de genul ăsta trebuie să iasă. Și am tăcut.
Cârnați de porc. Ospătarul ne-a îmbiat la cârnați, fiind convins că suntem prietenii cărnii. Nu s-a păcălit, doar că pentru mine, ingredientul special n-au fost cârnații. Chit că erau fierți în moare de varză, dichisiți, doar amăgiți cu focul și alte d-ăstea. N-a fost nici hreanul. A fost banalul muștar. Poate vă amintiți muștarul de pe vremuri, ce-l puteați găsi în niște cutiuțe de plastic. Ăla-i. Și am tăcut iar. Ospătarul mi-a zis că e făcut special pentru ei de-o firmă. Așa va fi.
Iar vinul din final a fost cel care provoacă dialogul de genul ăsta: ”Mai stăm?” ”Nu, că ne așteaptă copilul acasă”. ”Ce copil?”.
Dacă vrei să mergi la Cămara Boierului ca să-ți impresionezi prietena, mai bine du-te în altă parte. Du-te-n Piața Mică și rupe-te-n figuri. Aici nu e locul în care să te lauzi că știi ce-i ăla sos chutney. Nu. N-au nicio treabă cu asta și nici nu trebuie. E locul perfect dacă vrei să-ți retrăiești momentele copilăriei de la țară, dacă ai avut bunicii în Ardeal. Sau să asculți niște versuri faine: ”Nu sparg masa nici dulapul, numai-i sparg la soacră capul…”  Și-apoi să urci pe mese. Treijd de grade.
Și c-am vorbit de bani la început: am plătit pentru tot, o sută de lei. Putea fi mai ieftin cu cinci lei dacă nu l-aș fi consternat pe ospătar cerându-i mămăligă și cartofi în aceeași farfurie. E copilăria mea, fac ce vreau cu ea!
Pentru o bucătărie românească veți spune că e mult o sută de lei. Mănânci și bei de banii ăștia de rupi în Obor și în plus, îți cumperi și-o geacă faină. De firmă. Dacă asta vrei, nimic nu te oprește. După mine, Cămara Boierului e locul care-ți cere banii corecți pentru o călătorie în timp. Am fost cu o sută pe oră. Dar aș fi stat și două. Dar copilul…

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

10 comentarii

radu

Acum 9 ani

foarte bun articolul. m-am distrat cu voi si ati prezentat corect realitatea. singura problema este ca v-ati exprimat \"sos chutney\". ei bine chutney nu este un sos. este o pasta, pentru ca ingredientele sunt pisate si poate sa fie preparat in mii de feluri. este un amestec de legume fructe si mirodenii. o saptamana de senzatie va doresc!!
Raspunde

@@@

Acum 9 ani

Parcă mi s-a făcut și mie poftă de o ciorbă de cartofi sau de fasole cu tarhon! Numai in Ardeal e la loc de cinste tarhonul. Vâlcenii, sudiștii în general, nu-l pot suferi!
Raspunde

civilizatia asta.....

Acum 9 ani

bun articolul cu exceptia de la inceput cand faci referire la limita civilizatiei... In timp ,marginenii (DECI SI RASINARENII,,) ne-au dat lectii in ceea ce priveste cultura si civilizatia !
Raspunde

Catalin

Acum 9 ani

cafea de calitate: ***store6355026.ecwid.com/
Raspunde

Pacanele si manele

Acum 9 ani

Un oras trist, un scriitor fara imaginatie din civilizatie. Plin de el la burta cu mintea marunta, subliniez oras trist.
Raspunde

charlie

Acum 9 ani

mai sunt si alte crajme in sibiu :) ...ce ai zice de restaurantul CAPA ??
Raspunde

Autoritatea Națională pentru Calin Moldovan

Acum 9 ani

Cei ala ciutnei?
Raspunde

camara lingailor

Acum 9 ani

Banii de la Astrid i-ai primit direct, pentru campanie electoral sau au fost camuflati sub forma unei prime pentru nevasta-ta? Civilizatia ta nu este mai sus de Carpati, ci mai jos, mai jos chiar si de Mediterana, cam pe la Tel Aviv.
Raspunde

Ardeleanu\'

Acum 9 ani

Felicitări pentru articol, la următoarea vizită acasă o să fac tot posibilul să ajung acolo, totuși o precizare, țuica aia de `treijd de grade`poate fi considerată țuică prin sud pe undeva, la noi nici măcar febră nu poate fi( dacă știți bancul) :)). Cele bune!
Raspunde

Dreptaciu

Acum 7 ani

Oraş trist ? nu , poate liniștit (cum e și mintea ta , așa e cind ai un singur neuron , obosește repede și ia pauze dese ! subliniez repede!) Oricum caracteristic numele !
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus