În septembrie 2015 Gazprom perfecta un acord de principiu cu Royal Dutsh Sheel, E.ON, BASF/Winterschall şi Engie pentru dublarea capacităţii de transport a gazului rusesc prin noua conductă preconizată Nord Stream II, din portul rusesc Wiborg în portul german Greisfwald, prin Marea Baltică. Dublura ar urma să transporte alte 55 miliarde m.c. de gaz în Europa. S-a spus că deja Gazprom asigură Europei o treime din necesarul de gaz.
Faptul este comentat îngrijorător, ba chiar critic, pe criterii economice, de unele ţări est-europene prin care tranzitează la ora actuală o parte din gazul rusesc spre occident, subliniindu-se că măsura ar fi o lovitură sub centură aplicată lor, dar în special Ucrainei. Alţi critici, nu puţini, învinuiesc cu deosebire Germania, acuzând-o de o strategie care tinde să vasalizeze tot mai mult economia europeană Rusiei, punctând asupra gravelor consecinţe posibile în plan politic.
În preajma anului nou, Vladimir Putin lansa o nouă Strategie de Securitate Naţională a Federaţiei Ruse, a cărei esenţă este (re)promovarea Rusiei ca mare putere mondială, concomitent cu limitarea (subminarea) influenţei americane. Cu alte cuvinte, o nouă doctrină mondială despre care am mai scris, în lumina căreia Rusia va da din coate în stânga şi dreapta pentru a ajunge în frunte. La rândul său China devine un concurent redutabil în spiritul aceleiaşi doctrine, între altele infiinţând insule artificiale în zona Mării Chinei de Sud pentru controlul Pacificului, măsură care afectează în mod specific Japonia, Filipinele, Vietnamul, dar care bate tot spre America.
În toiul disputelor, Alexey Miller, preşedintele Gazprom, spunea emfatic că el şi societatea lui nu se amestecă în politică. Este cazul însă să invederăm influenţa economicului asupra quasi totalităţii conflictelor politice şi războaielor în decursul istoriei, inclusiv asupra ultimelor două conflagraţii mondiale. Să mai punctăm asupra enormei importanţe a Gazprom în economia Rusiei.
Este adevărat, de când cu prăbuşirea imperiilor coloniale, Europa este în suferinţă sub raportul resurselor, în special a celor energetice, pe când ea, în cap cu Germania, urmăreşte să redevină o putere economică şi, pe cale de consecinţă politică, pe fundalul noului raport de forţe mondiale; ceea ce ar explica până la un punct aranjamentul cu Rusia pe tema gazului. Dar consecinţele pe termen probabil nu prea îndelungat pot fi catastrofale. La comanda robinetului, Rusia va putea oricând şantaja politica europeană. Şi apoi, un lucru elementar : nu poţi deveni mare, puternic şi independent politic, fără o bază economică asupra căreia să deţii controlul. Ca să nu mai punem la socoteală afectarea gravă a solidarităţii atlantice căreia Europa îi este de două ori profund îndatorată.
Ideea ar fi deci ca Europa să-şi procurare sursele energetice de aşa manieră încât ea să aibă controlul asupra lor. S-a spus că o alternativă ar putea fi importarea gazului lichefiat american. O soluţie pe jumătate căci, nu se poate nega, într-o lume în care primordialitatea este determinată de explozia tehnologică, interesele economice şi comerciale pot afecta colaborarea politică oricât de solidară s-ar declara aceasta. Să fie oare aici explicaţia declaraţiei de mai deunăzi a lui Jean Claude Juncker, preşedintele Consiliului Europei, preconizând o mai mare apropiere de Moscova concomitent cu o oarecare distanţare de America? Ce semnificaţie ar avea o astfel de politică în condiţiile deja menţionate, când Rusia tinde să submineze poziţia Americii?
În încercarea de a se unifica şi a deveni un factor de putere la nivel mondial, Europa se confruntă cu probleme grele şi grave care-i pot pune în cumpănă efortul şi strategia. Problema energiei şi a relaţiei cu Rusia este doar una dintre acestea. Însă orice greutăţi ar întâmpina pe termen scurt, ea trebuie să rămână solidară cu ea însăşi şi cu America astfel cum a fost concepută solidaritatea atlantică. Într-o lume în aiuritoare transformare, în care forţa bate cuvântul şi înţelegerea, solidaritatea nu trebuieşte afectată de acte pripite şi riscante.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: opinie , Gavril Dejeu , Gaz Metan , Consiliului Europei , Ambasada Federaţiei Ruse , Europa Centrală , Politica Regională , Politică Externă , editorial , Securitate Naţională , Vladimir Putin , Pentru Sibiu , Marea Baltică , Jean Claude Juncker , geopolitica , Alexey Miller , Mării Chinei , Nord Stream , Royal Dutsh Sheel
Vizualizari: 1698
Ultimele comentarii
Acum 11 ore
MB
Acum 11 ore
Claudiu
Acum 11 ore
Liberal autentic
Acum 11 ore
Neli Oproiu
Acum 11 ore
Bobo