Pentru cei care au răbdare să traverseze exasperant de dezastruoasa stradă Lupeni, undeva pe o străduță numită Petrila din spatele gării sibiene, va fi de descoperit într-un demisol un restaurant pe nume Prima. Iubitorii de ciorbă de burtă nu au cum să rateze acest loc, care își dispută supremația acestui fel de mâncare cu celălalt popas obligatoriu, Kon Tiki. Nu sunt locuri de parcare. Prin urmare, dacă veți merge cu mașina, fie o lăsați pe altă stradă, fie o urcați pe trotuar. Înăuntru e mic. Patru mese în prima cameră unde se află și barul, un pic mai multe în cealaltă sală. Dar traficul e ridicat: ușa se deschide cel mult o dată la cinci minute, fie cu oameni care își comandă la pachet, fie cu mușterii care mai mult de 30 – 45 de minute nu stau. Pentru că totul – de la comandă, adus mâncarea și până la debarasat – funcționează ca uns.
E mic și miroase a mâncare destul de tare. Pe fundal rulează o muzică ușor stridentă, veche de cel puțin zece ani. Dar sunetele boxei cățărate pe bar sunt acoperite de murmurul continuu al micului restaurant. Unde vin și tineri în trening, dar și corporatiști, familii cu punga de plastic în mână, dar și cu el – la cămașă și cu ea – în rochie. ”Nu servim celor în salopete de serviciu”, își delimitează reprezentanții restaurantului clientela, printr-un anunț pus la intrare.
Meniul adus de ospătarii îmbrăcați în alb și negru este cât se poate de clasic pentru acest gen de restaurante: cele patru feluri de ciorbă (de burtă, de văcuță, de porc țărănească și de legume), trei specialități (mușchi sibian, gordon – sic! – bleu și mușchi de vită ciobănesc) și alte două pagini cu ficăței, șnițele, ciolan, cefe și mititei. Cunoașteți genul. Prețurile sunt în partea de jos, dar nu foarte jos. Evident, am comandat ciorbă de burtă. În 20 de secunde după comandă, un alt ospătar mi-a adus farfuria, iar peste un minut, cel care îmi luase comanda îmi turna în farfurie. Bolul cu ciorbă mi-a fost lăsat alături, să mai iau de am poftă. Și am mai luat. Căci nu ai – de ești adept – cum să te bucuri o singură dată de minunăția aia de ciorbă, alături de care îți vine o smântână țapână și un mujdei păstos de să le întinzi pe pâine. De aceea, mi-am mai umplut farfuria din bolul în care a mai rămas ciorbă de o porție (apropo de asta, am văzut oameni care cereau la pachet ceea ce le rămânea în bol). Sătul, am zis să încerc totuși și ceea ce ar fi trebuit să fie felul principal, un mușchi de vită ciobănesc. Venit în fața-mi sub forma unui vulcan de sos cu ciuperci, prelins pe un munte format din două felii de vită pane, sub care se mai adăposteau niște crochete de cașcaval și ceva pâine muiată într-un sos. Bună, dar n-are a face cu deliciul ciorbei de burtă. Am încercat să dărăbesc ceva doar de pofta murăturilor geniale, din care a ieșit la înaintare varza acră, prăfuită din plin cu boia dulce.
În nici 40 de minute, eram din nou afară, sătul și cu vreo 45 de lei mai ușor: 9,5 lei - ciorba, 1,5 lei – smântâna, 0,5 lei – ardeiul (nu prea ”pișca”), trei lei – pâinea, 21 de lei – mușchiul de vită, patru lei – salata și șase lei – o răcoritoare. A doua zi, haina îmi mai mirosea a ciorbă. De aceea, data viitoare nu îmi iau fracul. Ori iau la pachet. Și primesc și bon fiscal.
Prima Tiki
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Prima Tiki , Kon Tiki
Vizualizari: 14767
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Matei
Acum 1 oră
Emil
Acum 2 ore
John
Acum 2 ore
John
Acum 2 ore
Adina