Într-o atmosferă mai civilizată decât în alte cartiere și mult mai destinsă de ușoare glume, conducerea Primăriei Sibiu a aflat cum câteva sute de persoane locuiesc în ansambluri rezidențiale relativ nou construite, dar pentru care nu există niciun număr alocat. Dar au aflat și că polițiștii locali au devenit o problemă pentru faptul că dau amenzi celor care își lasă mașina în stradă, în loc să o parcheze în curte. În fine, aceleiași conduceri i s-a mai transmis că ”România nu e Germania”, și – prin urmare – să nu se aștepte ca prea mulți oameni să facă ceva pentru comunitate, în locul administrației. Pe care unii sunt supărați deoarece se investesc prea mulți bani în reabilitarea clădirilor istorice.
Aproximativ 80 de persoane s-au adunat într-o clasă de la parterul școlii aflate pe strada Gorunului, din cartierul Gușterița, pentru a dezbate cu reprezentanții administrației locale eventuale chestiuni ce țin de strategia de dezvoltare a Sibiului pe următoarea perioadă. La fel ca și la celelalte întâlniri, însă, majoritatea celor prezenți au avut de reclamat situații din prezent și nu de propus proiecte pentru viitor. Deși câteva idei generoase pentru viitor tot au fost rostite. Astrid Fodor a fost însoțită de viceprimarul Corina Bokor și de șefii principalele direcții și servicii din cadrul Primăriei Sibiu.
Viața FN (fără număr)
Străzi, coșuri de gunoi, romii care cresc animale. Probleme întâlnite și în alte cartiere. Dar printre acestea, tinerii locuitori din Gușterița au arătat că mai au o altă problemă care ține exclusiv de relația cu primăria: atribuirea unor numere clădirilor în care locuiesc. ”Noi avem cărțile de identitate pe vechile adrese, la părinți, deoarece pe strada Podului nu au fost alocate numere. Prin urmare, suntem obligați să facem tot felul de contracte fictive. Avem un vecin care e șofer pe TIR și care folosește pașaportul în loc de buletin. Ni se spune că noi locuim pe strada Podului, fără număr, deși nici măcar nu stăm pe strada Podului”, a arătat Alexandru Nistor, unul din locuitorii ”FN”. Alți vecini ai lui s-au plâns de faptul că înnoindu-și cărțile de identitate pe străzi FN, au probleme în accesarea de credite bancare sau pentru semnarea contractelor cu furnizorii de utilități. Tot din categoria FN s-au plâns a fi și locuitorii de pe alte străzi.
Și cum au ajuns polițiștii locali să deranjeze că muncesc
Adrian Banciu locuiește pe strada Gușterița, a cărei reabilitare din fonduri europene a fost finalizată anul trecut. Vorbește în numele mai multor locuitori de pe stradă – unii dintre ei prezenți și la discuții – cerând să fie marcate din nou mai multe locuri de parcare. În urma reabilitării, pe strada Gușterița au mai fost marcate locuri de parcare pe o singură parte a carosabilului, iar spațiul astfel câștigat a fost folosit pentru marcarea pistelor de biciclete. ”Noi am depus o sesizare, dar ni s-a spus să băgăm mașinile în curte. Înainte erau parcări pe ambele părți, aveam unde să lăsăm mașinile. Acum, ne certăm cu vecinii. S-au lăsat trotuare late de 2,5 – 3 metri și nu se circulă pe jos, că nu suntem în centru. Și s-au făcut piste de biciclete… păi, noi avem mașini și plătim impozit pentru ele. Și acum ne trezim cu amenzi și cu poza mașinii parcată la poartă”, a vorbit Adrian Banciu. Vorbele lui au fost susținute de mai multe voci din sală și nimeni nu l-a contestat atunci când s-a plâns că ”un prieten” căruia i s-a stricat mașina s-a trezit mai apoi cu amendă acasă, pentru parcare în zonă interzisă.
”Am luat măsuri drastice în ultimele zile legat de Poliția locală, au făcut echipe cu care merg pe teren și zilnic se fac rapoarte”, Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului
Astrid Fodor: eu nu sunt primăria!
Președintele asociației de locatari din ansamblul Panoramic Gardens s-a plâns de faptul că drumul de acces la blocurile în care locuiesc aproximativ 600 de persoane este greu de utilizat, mai ales când plouă, fiind de pământ. ”După ce plouă șase ore, este mai rău ca în Evul Mediu”, a descris Cosmin Moldovan porțiunea din strada Viilor aflată în discuție. Primarul interimar Astrid Fodor i-a spus că vina pentru această situație vine din partea dezvoltatorilor imobiliari. ”Pe strada Viilor este un acces greu. Trebuia cedat teren de cei care au construit și nu au cedat terenul necesar”, a fost una din explicațiile primarului interimar. Cuvintele ei au primit rapid replică din partea lui Dan Oprea, un locuitor din zonă. ”Știți cine este vinovat pentru situația de pe strada Viilor? Dumneavoastră, Primăria. De ce? Pentru că ați autorizat construirea a 12 blocuri pe o stradă lată de trei metri”, a fost raționamentul expus de sibian. ”Eu nu sunt Primăria”, a fost replica lui Astrid Fodor.
Situația ”noroioasă” a altei străzi din cartier – strada Mălinului – a stârnit ample hohote de râs în sală, datorită umorului de situație produs de Ioan Zisu, unul din locuitorii străzii în cauză. ”De 15 ani stau pe acea stradă și în fiecare an mi se spune că se reabilitează strada. Vă spun, sunt sate care arată mult, mult mai bine. Ba, chiar când am început să fac casa, mi-am și cumpărat toate materialele, căci se spunea că începe reabilitarea și mă gândeam că nu mai acces. Dar tot nu s-a făcut strada. Când se face”. ”Să știți că anul acesta chiar se va face”, a arătat Astrid Fodor, spre veselia sălii destinse.
https://youtu.be/T1ztPdxHxRg
Casele prea vechi din centru ar trebui lăsate să se prăbușească
Un subiect cu totul nou în seria consultărilor publice a fost cel legat de sumele pe care administrația locală le investește pentru salvarea unor clădiri monument-istoric. ”Uita-ți, de aici se vede”, și-a început enunțul Adrian Negrilă, locuitori al străzii Ștefan cel Mare, indicând cu degetul una din casele aflate în Piața Mică, a cărei fotografie aeriană era afișată undeva în spatele reprezentanților Primăriei. Este vorba de casa de la numărul 22, cel mai costisitor de reabilita clădire publică din Sibiul postdecembrist – 2,18 milioane de euro este valoarea contractului de reabilitare (trei milioane fiind suma estimată înainte de licitație). ”Cu trei milioane de euro se făceau 100 de apartamente sociale. Eu nu reparam nimic nici la numărul 25 (o altă clădire din Piața Mică unde primăria face investiții ample pentru reabilitare – n.r.). Sunt niște catacombe acolo. Eu demolam și refăceam doar fațada, de exemplu. Orice clădire are viața ei, asta e… ce vă trebuie străzi”, a încheiat vorbind publicului Adrian Negrilă.
Oamenii se tem că nu e suficientă canalizarea
”Canalele sunt subdimensionate, acestea făcute acum de firma turcă ce a dispărut. Eu nu mă pot racorda din această cauză cu noile case la canalizare. Apă Canal nu dă nici un răspuns scris. Am ajuns până la domnul Niculescu care mi-a spus «să fac ca ceilalți». Eu nu vreau așa, vreau legal, nu vreau să mă racordez pe ascuns”, a descris unul din sibienii prezenți în sală.
”România nu e Germania”
Oamenii au mai cerut o farmacie, mai mult de un medic de familie, dar și un loc de joacă pentru copii. La această doleanță a răspuns un sibian din sală, Jens Kielhorn, cetățean german stabilit la Sibiu de mulți ani. ”Gușterița este cel mai superb (sic!) cartier al Sibiului. Haideți să facem o asociație și să rezolvăm noi o parte din probleme, să nu mai așteptăm tot de la alții, tot de la primărie. De exemplu, Parohia Evanghelică vrea să amenajeze un loc de joacă pe un teren cedat de primărie. Haideți să facem o asociație și să sprijinim acest proiect”, a spus Kielhorn într-o sală tot mai gălăgioasă. ”Noi nu suntem în Germania! Noi suntem în România”, a fost una din replicile lansate din sală.
Și un proiect strategic: trenul urban
Dan Hodorogea a scris o lucrare de disertație pe tema transportului urban pe liniile de cale ferată industrială. Adică exact proiectul pe care Jens Kielhorn l-a susținut în urmă cu aproape zece ani, executând chiar și mai multe curse de probă pentru a convinge autoritățile de funcționalitatea unui astfel de sistem pe relația Cisnădie – Șelimbăr – Sibiu (mai multe rute în municipiu, cu capăt de linie Zona industrială vest). ”Este vorba de un tren urban care să folosească liniile de cale ferată industriale. Nici nu este nevoie de fire de curent electric, căci vorbim de un gen de tramvaie care funcționează pe un fel de baterii care se încarcă în stații, cât timp călătorii urcă și coboară. Aveți în această lucrare un studiu de prefezabilitate”, a mai spus Dan Hodorogea, indicându-i primarului interimar lucrarea sa de disertație.
Întâlnirea de joi seara, din Gușterița, este a șasea organizată în ultimele două săptămâni pentru definitivarea Strategiei de dezvoltare a Sibiului. Astfel de întâlniri vor fi organizate în toate cartierele orașului.foto Silvana Armat
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Astrid Fodor , Piața Mică , Apă Canal , Silvana Armat , Ansamblul Panoramic Gardens , Gușterița , Primăriei Sibiu , Evul Mediu , Corina Bokor , Cosmin Moldovan , Pentru Sibiu , Jens Kielhorn , consultări publice , Adrian Negrilă , Alexandru Nistor , Dan Hodorogea , Ioan Zisu , Adrian Banciu , Parohia Evanghelică , Dan Oprean
Vizualizari: 4572
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
AndreiM
Acum 1 oră
Dragoș Ratiu
Acum 1 oră
O sibianca
Acum 1 oră
Cetatean
Acum 2 ore
Hermann Stadt