Joi,
28.03.2024
Innorat
Acum
11°C

Istoria Sibiului în ”pseudo-regionalizările” de după 1989. Ultimul episod, Cioloș

Istoria Sibiului în ”pseudo-regionalizările” de după 1989. Ultimul episod, Cioloș

UDMR a vrut regionalizare pentru a avea împreună județele Harghita, Covasna și Mureș. Social-democrații au vrut poli de creștere economică. Democrat-liberalii voiau regiuni grupate în județe puțin mai mari. Tehnocrații premierului Dacian Cioloș propun și ei o variantă de regionalizare. Sibiul ar fi în aceeași regiune cu Brașovul, iar capitala ar urma să fie Alba Iulia. Cel mai probabil, după alegeri oricum nu se va face nimic.

Județul Sibiu, tânăr din 1968

Județul Sibiu, în forma pe care o vedem azi, își are originiea în Legea nr. 2 din februarie 1968.”Atunci s-au desfăcut regiunile și s-au format județele. Acum probabil că ne vom întoarce iar la regiuni, pentru că altă cale nu mai avem”, povestește Nicolae Nan, președinte al Consiliului Județean Sibiu în perioada 1992 – 1996.

Până în 1968, Sibiul era parte din Raionul Stalin. La 6 septembrie 1950, Marea Adunare Națională a votat Legea nr. 5 pentru împărțirea teritoriului Republicii Populare Române în regiuni, orașe, raioane și comune. Au fost create 28 de regiuni și 177 raioane. Regiunea Stalin avea în subordine raioanele: Stalin, Ciuc, Odorhei, Racoș, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc.

2000px-Administrative_map_of_Romania,_1950-1952

Înainte de Raionul Stalin, și de formarea județului Sibiu, în perioada interbelică, Sibiul era doar jumătate față de cât este el astăzi. În perioada Regatului, Sibiul făcea parte din cele 71 de județe ale României, fiind alipite țării și Cadrilaterul și Basarabia. Județul cuprindea în acea perioadă partea de sud-vest a actualului județ Sibiu și se învecina la vest cu județele Hunedoara și Alba, la nord cu județele Târnava-Mică și Târnava-Mare, la est cu județul Făgăraș, iar la sud cu județele Gorj și Vâlcea. Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 194.619 de locuitori, dintre care 62,0% români, 29,3% germani, 4,7% maghiari, ș.a.

În perioada 1876 – 1920, exista aici Comitatul Sibiu, cunoscut și ca Varmeghia Sibiului și era o unitate administrativă a Regatului Ungariei. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Sibiu. Cea mai mare parte a comitatului Sibiu este cuprinsă în prezent în județul Sibiu, mai puțin fostul district al Sebeșului Săsesc (cu localitățile Câlnic, Gârbova, Lancrăm, Petrifalău, Pianu, Săsciori și Șugag) care face parte în prezent din județul Alba.

S-a distrus ”Metropola Sibiu” în 1981

Reforma administrativă din 1968 avantaja municipiul Sibiu, care atunci avea în subordine comunele suburbane Cristian, Poplaca, Rășinari, Șelimbăr cu satele Bungard, Mohu și Veștem. În 1981 a avut loc o mică reformă ce le-a adus ”independeța” acestor localități. ”Dacă rămânea așa, acum puteam vorbi de zona Metropolitană Sibiu”, spune Nicolae Nan. Municipiul Sibiul s-ar fi putut dezvolta acum, cel puțin teoretic, mult mai armonios, în zona localităților Cristian, Rășinari și Șelimbăr. În 1968, județul Sibiu avea două municipii (Sibiu și Mediaș), cinci orașe (Agnita, Cisnădie, Copșa Mică, Dumbrăveni și Ocna Sibiului) și 50 de comune.

PSD: Sibiu, în ”Carpatica”

Prima variantă de regionalizare propusă de social-democrați, propunea înfiinţarea a zece regiuni. În această variantă, județul Sibiu urma să facă parte din regiunea Carpatica, alături de județele Brașov, Harghita și Covasna, iar capitala urmând să fie la Brașov. Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale a venit însă cu propriul său plan de regionalizare și de aici a început conflictual dintre sibieni și brașoveni: unde va fi capital regiunii?

Disputa dintre Sibiu și Brașov privind discuția cine să dețină capitala regională s-a încheiat, după ce social-democrații au scos din sertar ultima variantă care teoretic ar trebui să mulțumească pe toată lumea. Premierul Victor Ponta anunța în 2013 că susține varianta înființării a zece regiuni. În urma acestei decizii, Sibiul ar urma să facă parte din regiunea compusă alături de județele Alba și Hunedoara. Brașovul ar urma să facă parte din regiunea compusă alături de județele Covasna, Harghita și Mureș. Noua regionalizare a mulțumit politicienii din Sibiu, preşedintele PSD Sibiu, Ioan Cindrea, salutând decizia premierului Ponta. ”Cred că este un succes pentru județul Sibiu. Acest proiect prevede ca aceste regiuni să funcționeze inițial ca agenții de dezvoltare economică și apoi, după aprobarea noii Constituții, să funcționeze ca o regiune administrativă. Prima parte a proiectului va funcționa până la sfârșitul anului”, a anunțat Ioan Cindrea. Și totuși, nu s-a făcut nimic. Legea a picat la Curtea Constituțională, iar modificarea celei mai importante legi a statului nu s-a mai făcut, desi era în plan un referendum în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Propunerea lui Cioloș: 8 regiuni

Premierul Dacian Cioloş a dat în urmă cu două săptămâni primele indicii despre reforma administraţiei publice la care lucrează Guvernul. Premierul a vorbit despre ineficienţa actualelor judeţe şi a dat ca posibilă soluţie crearea a opt regiuni, cu eliminarea actualelor consilii judeţene. ”Consiliile judeţene îşi urmăresc în general strict funcţiile şi interesele teritoriale, sunt unităţi administrativ-teritoriale prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică într-o anumită zonă. Consiliile de dezvoltare regională, la rândul lor, nu reuşesc să îşi îndeplinească menirea pentru care au fost create, în aceste condiţii de abordare teritorială fragmentară. În al doilea rând, avem probleme serioase de coordonare şi integrare a diverselor programe de dezvoltare finanţate din fonduri naţionale sau fonduri europene, la toate nivelurile: local, judeţean, regional sau naţional”, a spus Cioloş. Doar că peste trei luni se vor organiza alegeri locale, iar ideea regionalizării va stagna cel puțin patru ani.

Cele 8 regiuni ale României ar fi în viziunea premierului Dacian Cioloș Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est, care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile, conform Mediafax. Reședințele celor 8 regiuni ar putea fi: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Brăila, Craiova și Călăraşi, adică exact forma actuală a regiunilor de dezvoltare economică.

Regionalizarea lui Știrbeț

Fostul deputat PDL, Cornel Știrbeț, propunea în campania electorală din 2012 un proiect propriu de regionalizare. Știrbeț propune crearea a 14 regiuni, ce ar urma să fie conduse de către un Consiliu Regional, compus din 55 – 61 de consilieri, în funcție de numărul de locuitori ai regiunii și de către comitet director, ce ar urma să fie compus din cinci membri: un președinte, trei vicepreședinți și un secretar regional. Sibiul urma să facă parte din regiunea 12, alături de județele Mureș și Alba, iar capitala regională urma să fie în județul Sibiu.

Regionalizarea maghiarilor

Prioritatea numarul unu a parlamentarilor UDMR era în anul 2010 modificarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională. Maghiarii propuneau constituirea a 16 regiuni de dezvoltare. Punctul cel mai important pentru parlamentarii UDMR era formarea unei microregiuni Covasna, Harghita, Mureș, iar alături de Bistrița Nasaud, Cluj, Maramureș, Bihor, Sălaj și Satu Mare să se întregească într-o macro-regiune. Sibiul urma să intre într-o microregiune alături de Brașov și într-o macro-regiune alături de Arad, Caraș-Severin, Timișoara, Alba, Hunedoara și Brașov.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

14 comentarii

dancp

Acum 8 ani

csolos francezul slutu si uritu
Raspunde

EU

Acum 8 ani

Orasele mici,capitale de regiune pentru a impaca si capa si varza...(Vezi Sibiu vs Brasov)
Raspunde

m

Acum 8 ani

Ce mizerie, carpatica, auzi...de ce vor sa inventeze chestii? Daca regiunea Transilvania e prea mare, faci o regiune Transilvania de sud, si gata. Si in niciun caz nu desfiintezi judetele. S-a creat o identitate judeteana in toate deceniile astea (de fapt secole, daca e sa luam si judetul/ comitatul de dinainte de comunisti). Regionalizare inseamna sa iei din puterea bucurestiului si sa o dai regiunilor, nu sa iei din puterea judetelor. Aia ar fi centralizare. Iar capitala regiunii...o pui intr-un oras mai mic, daca rivalitatea dintre Sibiu si Brasov e mare. Sau imparti institutiile regionale intre mai multe orase. Cu istoria regiunii brasov/Stalin, nu stiu de unde ati scos-o cu raionul Stalin. Raionul era Sibiu si era aproximativ echivalent cu judetul Sibiu cel vechi.
Raspunde

m

Acum 8 ani

Iar sa le dai nume de puncte geografice e o mizerie comunista. "Centru" e Transilvania central-sudica. Nu ma intereseaza ca numele e mai lung. N-V ar trebui sa se numeasca Transilvania de nord-partium, reg.vest: banat-transilvania de sud-vest, sud-est: oltenia, sud: muntenia, sud-est: dobrogea-dunarea de jos, nord-est: Moldova de nord
Raspunde

#######

Acum 8 ani

Exact, vezi numele de cartiere din perioada comunista, Hipodrom I, II, III, IV; Micro 1,2,3 etc, pline orase mai mici sau mai mari de astfel de denumiri seci, ca si arhitectura din perioada respectiva.
Raspunde

A

Acum 8 ani

Deci mai bine ne chinuim cu o reorganizare aiurea. Sa complicam treaba. In loc sa ne folosim de ce avem si anume judetele. Descentralizezi tot ce se poate pe judete, ai rezolvat problema. Daca s-ar face si contributia la buget intr-un mod descentralizat, ar fi perfect. Dar nu, hai sa ne complicam aiurea pentru ca asa face romanul "bun la toate".
Raspunde

Oviman

Acum 8 ani

Alba Iulia capitala de regiune? Un orasel prafuit de provincie unde oamenii inca mai cresc porci si gaini printre blocuri, ala vreti sa fie modelul de dezvoltare????
Raspunde

ToTo

Acum 8 ani

Da ALBA IULIA, YES, oras ardelenesc adevarat, cu oameni amabili si modesti. Nu v-ati saturati de olteni infumurati , dornici ca la orice pas sa iti puna piedică?
Raspunde

#######

Acum 8 ani

Sa zicem ca ne-am saturat, oricare ar fi capitala....ce schimba in structura populatiei? Si acum e Alba Iulia capitala regiunii, nu schimba nimic ! Orasul nu e deloc vreo amenintare pt. Sb sau Bv, nu vad nici-o dezvoltare in Alba Iulia, exceptie punerea in valoare a cetatii, dar aia e alta mancare de peste. Alba Iulia este, inca, extrem de provincial.
Raspunde

Agentul 009

Acum 8 ani

Ati uitat de regionalizarea lui Iohannis si de studiul studintelui de la Cluuuuj.
Raspunde

ToTo

Acum 8 ani

Totusi, putea sa fie regionalizarea pe provincii istorice, eu cred ca asta ar fi ideea, inventam acum Carpatica sau regiunea IV , e o porcarie, avem regiuni bine delimitate si solid create de sute de ani, Noi tot ardeleni vom fi, banatenii, maramuresenii, bihorenii, oltenii, moldovenii si muntenii la fel asa ca hai sa facem regionalizare, cum o fi.
Raspunde

cititor

Acum 8 ani

praf in ochi ca sa scoateti infractoru de pe prima pagina.
Raspunde

#######

Acum 8 ani

I'll buy that !
Raspunde

Anonymus

Acum 8 ani

capitalele regiunilor indiferent cum vor fi impartite vor trebui stabilite si in functie de distantele de la marginile regiunii sa fie cat mai central ca doar nu o sa mearga un om daca are de rezolvat o problema de la un capat la altul al reginii sa o rezolve ca nu ii deconteaza nimeni drumul... In acest sens mai logic este Sibiul capitala pentru zona Alba-Brasov decat Alba Iulia fata de care Brasovul este la mai mult de 200km...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus