Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Paul Jurgen Porr: ”Nu va fi dat nimeni la o parte pentru că este de-o culoare politică sau alta”

Paul Jurgen Porr: ”Nu va fi dat nimeni la o parte pentru că este de-o culoare politică sau alta”

Doctorul Paul Jurgen Porr este propunerea FDGR pentru președinția Consiliului Județean. O discuție în campanie electorală cu un candidat poate fi greu de digerat, mai ales atunci când la fiecare două rânduri apare mesajul ”dacă voi ajunge președinte” sau ”votați-mă, ca să vă meargă mai bine”. În mod contrar, Paul Porr a vorbit ireal de franc despre alegeri și despre viitorul Sibiului. Democrație, negociere politică, colaborare, consens sunt cuvintele care se repetă.

Reporter: Sunteți consilier județean, acum vă doriți mai mult. De ce?

Paul Jurgen Porr: Eu nu-mi doresc neapărat mai mult, am mai spus și cu alte ocazii. Dar, fiind pe poziția întâi, e normal că încep să privesc lucrurile și sub acest aspect. Nu mai sunt unul din cei ”n” consilieri care are șanse să intre în Consiliul Județean, ci sunt pe locul întâi și îmi asum toate responsabilitățile care decurg de aici. Teoretic, formațiunea care va avea numărul cel mai mare de consilieri va da președintele. Pentru cei doi vicepreședinți, eventual pentru funcția de administrator al județului, care a mai fost și apoi s-a desființat, se vor efectua negocieri.

Rep.: E utilă funcția asta de administrator al județului?

P.J. P.: Cred că da. Sunt foarte multe județe unde s-a păstrat acest sistem. Legea permite.

Rep.: Ce poate aduce în plus un astfel de administrator, față de un președinte ales?

P.J. P.: Sunt două lucruri diferite. Cel ales, conduce Consiliul Județean. Toate merg prin mâna lui, inclusiv ce face administratorul. Cred că este totuși o degrevare tehnică, sunt o serie de chestiuni administrative, unde poate că administratorul se pricepe chiar mai bine decât președintele ales de către consilierii județeni. Eu cred că este o soluție utilă.

Rep.: Ați vorbit de numărul consilierilor. Fair play este, într-adevăr, ca formațiunea cu cei mai mulți consilieri să decidă președintele.

P.J. P.: Așa este.

Rep.: Dar tehnic, în politica românească, credeți că se va ajunge acolo?

P.J. P.: Eu cred că da. În județul Sibiu, eu cred că da. Eu vorbesc de alegerile din iunie și nu văd nici un motiv să se abată de la această regulă.

porr

”Va fi o colaborare cu toate forțele, inclusiv cu PSD”

Rep.: Excludeți din acest joc politic PSD?

P.J. P.: Va fi o colaborare cu toate forțele politice ce vor avea consilieri. Acum, pe lângă cele trei forțe politice mari, FDGR, PNL și PSD, cu un număr aproximativ egal de consilieri, mai sunt și alte partide mai mici, cum a fost PPDD, la alegerile trecute. Acum nu mai există acest partid, dar sunt poate altele și vorbesc aici de PMP sau știu eu, UNPR. Vom vedea care va fi situația în 6 iunie și care vor fi cei 33 de consilieri.

Va fi o colaborare cu toate forțele, inclusiv cu PSD. Așa cum a fost și până acum, în mandatul lui Cindrea. Au mai fost contre, așa cum au fost și în mandatele domnului Bottesch, când mai exista un Corneliu Bucur, care credea că le știe pe toate, dar aceste aspecte sunt inerente. Nu va fi dat nimeni la o parte pentru că este de-o culoare sau alta.

Rep.: Poate fi Martin Bottesch o soluție pentru un post de vicepreședinte la Consiliul Județean?

P.J. P.: Eu cred că da. Mai mult, eu îl vedeam în postura de președinte. Din motivele personale pe care le-am mai discutat, acum nu e posibil, iar dacă va accepta o funcție de vicepreședinte mai bine îl întrebați pe dânsul. Vorbind principial, eu nu cred că Forumul va avea atâția consilieri, încât să aibă și președinte și vicepreședinte la nivel de județ. Atunci vom avea ori un președinte, ori un vicepreședinte.

Rep.: Credeți că se poate face o împărțire în trei a celor trei funcții de conducere. Câte o funcție pentru fiecare din aceste trei partide: FDGR, PNL și PSD?

P.J. P.: Sigur că da. E democratic ca fiecare să aibă o parte. Asta trebuie negociat atunci la modul concret, între cei 33 de viitori consilieri.

FDGR Porr

”Așa-i politica: mandatul se încheie, dar proiectul trebuie continuat”

Rep.: Ce proiecte credeți că trebuie continuate din cele demarate de fostul președinte, Ioan Cindrea?

P.J. P.: Eu cred că toate proiectele care sunt în derulare trebuie continuate. Așa cum s-a făcut la preluarea mandatului lui Bottesch de către Cindrea. Șoseaua Transalpina, de exemplu, a fost terminată practic pe vremea lui Bottesch. Mai trebuiau trasate niște linii pe margine, dar era terminată 95%. Policlinica, proiect european, a fost inițiată pe vremea lui Bottesch. Dar așa-i politica: mandatul se încheie, dar proiectul trebuie continuat, chiar dacă recolta va fi culeasă de altul, nu de cel care a însămânțat pământul. Așa este. Toate proiectele bune, în folosul locuitorilor, trebuie continuate la modul cel mai constructiv.

Rep.: Am avut președinte al Consiliului Județean un profesor, un politician – economist, poate fi și un doctor, din iunie. Contează foarte mult profesia de bază a președintelui Consiliului Județean? Își pune asta amprenta asupra activității sale?

P.J. P.: Sunt meserii care favorizează o astfel de funcție, cum este cea de jurist. Sau cea de economist. Dar dacă ai consilieri buni pe domeniile unde nu ești ”acasă” pe un domeniu, se poate compensa acest lucru. Am avut miniștri care erau teologi la bază, dar erau la agronomie. Dar dacă mă gândesc, asta nici nu e chiar așa deplasat, pentru că, dacă se rugau să plouă pe timp de secetă, poate aveau o șansă. Sigur, glumesc. Acum sunt mulți tineri care au terminat științe politice, științe europene. Desigur că, în orice meserie politică aceștia sunt astfel avantajați prin cunoștințele pe care le au. Dar dacă ai o echipă competentă, bine pregătită, loială, ce acoperă domeniile pe care tu nu ești 100% pregătit, eu cred că nu e atât de importantă meseria din care provi.

”Dezvoltare economică egală, turism, învățământ dual”

Rep.: Care sunt proiectele principale pe care le considerați dumneavoastră importante și despre care credeți că va trebui insistat în viitorul mandat?

P.J. P.: Așa cum am arătat și la lansarea candidaților FDGR, este vorba de mai multe aspecte. Este foarte importantă o dezvoltare echilibrată a județului. Chiar după 26 de ani de la Revoluție sunt zone în județ, așa cum sunt zone și în țară, care nu se pot compara cu celelalte dezvoltate. La noi, de exemplu, este Valea Hârtibaciului, care nu se poate compara cu Mărginimea Sibiului. Țara Secașului la fel… Uitați-vă de exemplu la Dumbrăveni și la Cisnădie. Sunt aproximativ comparabile ca număr de locuitori, dar uitați-vă ce înseamnă apropierea de un oraș mare. Deci nu vorbim de management sau de lipsă a managementului primarilor care au fost până acum. Vedeți Sibiul. Cum a fost până în 2000? Când veneam aici prin 97, 99, era un oraș trist de provincie, gri, care se dărâma și la propriu și la figurat. Dacă țineți minte, pe lângă Butoiul de Aur au căzut niște cărămizi și soluția a fost niște proptele de lemn. Cel puțin șase luni așa au rămas. Pe urmă au căzut sub Podul Minciunilor și a fost folosită aceeași ”metodă terapeutică”. Există aceste discordanțe și de aceea regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să se bucure de o atenție sporită.

Vorbim de investiții. Toată lumea vorbește de minunea din 2007, când Sibiul a devenit Capitală Culturală. Dar bazele dezvoltării Sibiului au fost puse în 2000 – 2004, când au venit investitori, care au creat locuri de muncă, a scăzut șomajul, oamenii au avut bani, i-au consumat, deci s-a dezvoltat și sectorul de consum, firmele și-au plătit taxele și impozitele la primărie, astfel încât au fost bani de plantat flori și așa mai departe. Deci roata economiei a început să se învârtă. Acesta a fost progresul Sibiului din 2000 încoace. Da, apoi a venit programul Capitală Culturală Europeană ca o cireașă pe tort. Nu a făcut decât să vizualizeze mai bine Sibiul și Transilvania în afara țării. Acum, Michelin ne-a dat trei stele. Până în 2000 nici nu era ghid despre România. Nu era nici măcar în limba română, nu vorbesc de cele traduse în spaniolă sau engleză. Au venit străinii să ne facă. A venit Michelin, a venit Marco Polo și dacă te duci acum într-o librărie din Austria sau Germania găsești aceste ghiduri. Noi am putea trăi numai din turism, dacă ne-am ocupa de asta. Pentru echilibrarea economică sunt multe de făcut. Avem exemplul Avrigului, unde după ce a căzut Mârșa, jumătate din oraș era în șomaj. Acum aproape toată lumea are de lucru. Asta trebuie făcut și în zonele Dumbrăveni, Tălmaciu și așa mai departe.

FDGR Porr

Rep.: De ce nu face asta comunitatea locală?

P.J. P.: Asta depinde și de ei foarte mult și de aceea cetățenii trebuie să fie foarte atenți pe cine votează. Dar oricât de bun ar fi primarul sau consiliul, dacă nu primește bani de la buget, el de acolo nu are de unde colecta. Nu sunt firme, populația e săracă, sigur că puterile sunt limitate. Acesta este un obiectiv principal, viitorul consiliu va trebui să ia în considerare acest aspect la modul cel mai serios.

Am discutat apoi și de turism. Acum, dacă treci prin Piața Mare, la orice oră, imposibil să nu dai de grupuri de turiști cu aparate foto, până și japonezii au început să descopere Sibiul, ceea ce este un semn bun. Dar dacă te duci la Mediaș sau Agnita nu găsești un străin decât foarte rar. Sunt multe lucruri de făcut și cu turismul cultural și am văzut că a început să se dezvolte cu cetățile fortificate. Avem turism montan, dar din păcate, în afară de zona Bâlea, în rest, dacă faci Creasta Făgărașului nu te întâlnești cu aproape nimeni. Poate cu niște cehi, niște unguri sau slovaci. Foarte rar întâlnești români dispuși să facă creasta Făgărașului, ceea ce este foarte trist. Acum 30 de ani dacă mergeai vara prin Făgăraș, nu găseai loc în cabană.

Rep.: Ce s-a schimbat?

P.J. P.: Lumea a devenit mai comodă. Se duc cu mașina, cu avionul, acum ai posibilitatea să-ți faci vacanța în Spania, Grecia, Turcia, și atunci în Făgăraș prea puțini mai sunt dispuși să urce.

Rep.: Și atunci ce s-ar putea face?

P.J. P.: Ar trebui create condiții. Cabanele unele sunt în stare bună, altele au ars, până și refugiul de la Călțun, realizat de nici un an, i-a fost distrusă toată podeaua. Nu știu dacă din prostie sau rea-voință. Trebuie drumurile marcate, sunt multe lucruri de făcut. De asemenea există un imens potențial în Păltiniș. Acest potențial a fost descoperit încă prin 1880, dar de atunci nu s-a făcut mare lucru. S-a asfaltat șoseaua. Trebuie ajuns la un consens cu toți primarii, toate comunitățile care au zone în administrație acolo.

Un al punct important se referă la educație și ține de învățământul dual. Practic, din 1989, învățământul profesional a dispărut. Ar trebui reintroduse aceste școli profesionale. Dar asta ține de Ministerul Educației. Această lipsă a fost recuperată parțial de către mediul de afaceri, dar s-ar putea face mai mult. Acum, o societate ia omul în intreprindere și îl formează acolo. Orice întreprindere importantă din Sibiu, că vorbim de Continental sau Siemens, își pregătesc oamenii acolo. Pot fi și la nivel de județ astfel de demersuri realizate, după cum s-a văzut.

Regionalizare. Dar ”fără autonomie culturală și etnică sau nu știu de care”

Rep.: Credeți că viitorul președinte ”va prinde” regionalizarea?

P.J. P.: Probabil. Acest demers de regionalizare nu trebuie să ajungă un obstacol birocratic în plus între județ și capitală, ci trebuie să degreveze capitala. Nu cred că trebuie să devină România un stat federal ca Germania, ci se poate plia pe modelul francez. Sunt regiuni care au cu totul alte atribuții decât guvernul de la Paris. Fără autonomie culturală sau etnică sau nu știu de care. Dar pentru regionalizare trebuie create regiuni, iar pentru asta trebuie schimbată Constituția și create aceste regiuni pe criterii pragmatice. Că va fi capitala de exemeplu la Sibiu, Alba, Brașov sau Deva, asta rămâne de văzut.

Rep.: Din păcate, la noi cu asta s-a început, ”unde punem capitala?”

P.J. P.: În următorul mandat ar fi, după părerea mea, timpul să se înființeze aceste regiuni. Că rămân aceste regiuni de dezvoltare ca în prezent, trebuie văzut. Dar nu că e cutare din județul X și acolo facem capitala.

”Nu cred că am fi noi mai competenți. Dar niciunul n-a fost confruntat cu situație de corupție”

Rep.: Sunteți și președintele FDGR, după plecarea lui Klaus Iohannis. Simțiți apăsarea numelui fostului președinte în această funcție?

P.J. P.: Nu. Cel puțin din ecourile pe care le primesc eu. Dar asta nu trebuie să mă întrebați pe mine, dacă a fost un regres sau un progres. Eu cred că ținem steagul sus, așa cum se întâmpla și când Klaus Iohannis era președinte, iar eu eram unul din vicepreședinți.

Rep.: Care ar fi avantajele județului cu o conducere FDGR la Consiliul Județean și la municipiul Sibiu?

P.J. P.: Eu cred că stilul de muncă. Nu cred că noi, sașii, am fi mai competenți sau nu știu cum. Dar niciunul din consilierii FDGR, nici la nivel de orașe sau județ, nu a fost confruntat cu o situație de corupție sau altele. Ăsta a fost poate și motivul esențial, pentru care FDGR a tot fost ales în mandatele trecute. În 92, când s-au înființat consiliile județene, am avut doi consilieri, iar apoi numărul a crescut pentru că am fost corecți. În Consiliul Local Sibiu e a treia oară când avem majoritatea.

Rep.: De ce ar trebui un sibian să voteze cu FDGR la alegerile locale? P. J. P.: Asta trebuie să întrebați sibienii. Dar eu cred că sunt suficiente argumente. Vorbesc lucrurile care s-au întâmplat în anii trecuți.

CV

 Porr Paul-Jürgen

născut în 02.02.1951 la Mediaş, jud. Sibiu, ca fiu al lui Peter şi Ulrike Porr 

religie: evanghelică C.A. (lutherană)

căsătorit cu Corina Porr, copii: Mark Stefan, Paula Diana

- şcoala primară şi liceul la Mediaş (bacalaureat 1970)

şcoala tehnică sanitară la Sibiu, specialitatea laborator (1970-1972)

- facultatea de medicină la I.M.F.Cluj (1972-1978), absolvită cu media 9,86

profesional:

intern de medicină internă (1977-1980)

medic de medicină generală în com. Bratca, jud. Bihor (1980-1981)

medic cercetător la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Cluj (1981-1997), între 1981-1985 la Clinica Nefrologică, iar din 1985 până în 2006 la Clinica III.    Medicală

din 1984 medic specialist de medicină internă, din 1992 medic primar

din 1991 medic specialist de gastroenterologie, din 1996 medic primar

din 1997 până în 2000 director general al Spitalului Clinic de Adulţi, motiv pentru care

doctor în medicină (”Aportul microscopiei electronice cu baleiaj în investigarea bolilor inflamatorii şi tumorale ale tubului digestiv”)

din 2006 conferenţiar la Univ. „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Medicină „Victor Papilian”, şef de clinică a Clinicii Medicale I a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu

activitate de cercetare:

82 de lucrări ştiinţifice comunicate şi 188 lucrări publicate (64 in extenso, 124 în rezumat) și profesionale:

secretar al Uniunii Medicale Balcanice – filiala Cluj (1990-2002), din 2002-2006, vicepreşedinte

membru în comitetul de redacţie (boardul ştiinţific) al revistelor „Magnesium Research”, „Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases”, „Clujul medical”, „Acta Medica Transilvanica” şi „Sibiul Medical” (secretar ştiinţific)

preşedinte-fondator al Societăţii Române de Cercetare a Magneziului

membru în boardul internaţional al Societăţii de Dezvoltarea Cercetării Magneziului (Paris)

membru în Federaţia Europeană de Medicină Internă EFIM, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea Română de Gastroenterologie, Societatea Română de Imunologie, Societatea Română de Ultrasunete în Biologie şi Medicină, Societatea Română de Neurogastroenterologie, membru în Consiliul Colegiului Medicilor din jud. Sibiu

social-politic:

între 1990-1995 preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România – filiala    Cluj

din 1995-2013 preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania şi vicepreşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România

din 2013 preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România

membru în Comisia mixtă guvernamentală româno-germană

consilier în Consiliul Judeţean Sibiu (din 2008)

membru în  biroul Societăţii româno-germane şi al Societăţii academice româno-germane, ambele din Cluj

membru în comitetul director al Institutului de Studii Germane din Cluj

preşedinte al Societăţii Culturale Româno-Germane Sibiu (din 2009)

preşedinte al Asociaţiei Carpatine Transilvane (SKV)  2005-2009

membru în consiliul de administraţie al complexului muzeal „Brukenthal” din 2006

membru în clubul Lions „Victoria 33” Cluj (din 1998), din 2006 transferat la Lions Club „Brukenthal”Sibiu

membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România

cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca (din 1999)

medalia oraşului Dinkelsbühl (Germania) 2006

medalia Honterus al FDGT

crucea federala de merit a Germaniei (2015)

limbi străine cunoscute:

germana – foarte bine

engleza – bine

franceza – acceptabil

rusa – puţin

 

 

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

4 comentarii

AMG

Acum 7 ani

DL PORR, ESTE DE APRECIAT! CEVA NOU SI BINE GANDIT SI CRED CA DE CALITATE. SUCCES.
Raspunde

Sibian30

Acum 7 ani

De oameni ca dumneavoastra are nevoie judetul! Dumneavoastra nu va este rusine ca sunteti sibian ! Mult spor !
Raspunde

M

Acum 7 ani

daca iarasi votam oameni cercetati penal sau condamnati,inseamna ca ne dam acordul sa fim condusi de hoti...si atunci ne meritam soarta
Raspunde

Romanul democrat

Acum 7 ani

Sa-si vada de meseria lui,ca au furat destul in anii astia prin tot felul de retrocedari,ca si prietenul klaus!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus