Primarul interimar al Sibiului, Astrid Fodor, spune că dorește continuarea proiectelor începute de Klaus Iohannis în 2000. ”Dacă ne-am asumat ceva, vreau să ducem la bun sfârșit”, este fraza care cu alte cuvinte vorbește despre același lucru: lucrul bine făcut.
Reporter: Cât de greu e să fii primar după Klaus Iohannis?
Astrid Fodor: Nu este o misiune ușoară, pentru că standardele sunt înalte. Dacă îl urmezi pe domnul Iohannis, atunci și oamenii au așteptări foarte mari. Un primar care a reușit să ajungă Președinte, înseamnă că are realizări deosebite. Acel primar a făcut ceva pentru oraș dacă a ajuns să se gândească că poate fi ales președinte. Eu am avut șansa de a lucra alături de domnul Iohannis atâția ani și cunosc tot sistemul dinăuntru, am ajuns să cunosc personalul, să cunosc procedurile, m-am adaptat stilului său de lucru, sau părți ale stilului domniei sale și mi-a fost mai ușor decât i-ar fi fost altuia, care ar fi intrat aici direct după domnul Iohannis. În orice primărie, dacă nu ai avut tangență cu administrația publică locală, îți trebuie un timp până înveți despre ce e vorba. Și poate ai nevoie de un timp destul de îndelungat . Una e administrația locală și alta e economia sau învățământul și așa mai departe.
Rep.: Ați simțit o presiune după ce ați preluat mandatul dânsului, v-ați raportat la lucrurile pe care el le făcea?
A.F.: Nu. Din punctul acesta de vedere nu am simțit o presiune, pentru nu am încercat să mă raportez. Bine, au fost situații în care m-am gândit ce decizie ar fi luat domnul primar, dar fără să simt o presiune, ci din contră, chiar m-a ajutat în luarea deciziei corecte.
Rep.: Puteați să și-l sunați.
A.F.: Nu cred că e cazul. Domnul Iohannis este acum Președintele României, are foarte multe atribuții și nu cred că era cazul să-l sun eu pentru chestiuni de genul acesta.
Rep.: Pe lângă asta, pe de altă parte, sunteți femeie în administrația locală. Nu spun că este un handicap asta, dar de regulă sunt destul de puține femei în această funcție și mai ales într-un municipiu reședință de județ. Din acest punct de vedere e un avantaj sau un dezavantaj să fie o femeie primarul unui oraș atât de important?
A.F.: Nici una, nici alta. Eu niciodată nu am avut un complex că sunt femeie. Poate pentru că am avut de la bun început șansa unor locuri de muncă cu responsabilități multiple în care nu a contat dacă ești bărbat sau femeie, ci doar faptul că ești performant în acea poziție. Nu sunt o feministă care să spună că femeile trebuie să fie în frunte la toate. Consider că suntem apreciați la locul de muncă în funcție de rezultate.
”Dacă ne-am asumat ceva, vreau să ducem la bun sfârșit”
Rep.: Ce v-a determinat să vă doriți să candidați? Care a fost elementul decisiv care v-a determinat să spuneți ”vreau să candidez”, ”vreau să fiu primarul Sibiului”?
A.F.: Argumentul decisiv a fost faptul că sunt conștientă că trebuie mers în același stil mai departe. Noi, cei din Forumul German, când am pornit la drum, am avut niște proiecte, am avut o strategie pe termen lung, n-a fost pentru un mandat sau două. De când a ajuns domnul Iohannis primar, am adaptat această strategie o dată la patru ani. Nu am finalizat toate proiectele și nu aș dori să rămână în stadiul în care se află acum. Dacă ne-am asumat ceva, vreau să ducem la bun sfârșit.
Rep.: Pentru asta aveți nevoie și de un președinte al Consiliului Județean care să provină din rândul consilierilor FDGR? Vi s-a părut că această strategie a avut de suferit de vreun fel cu un președinte PSD?
A.F.: A mers mai greu. Pentru ca o instituție ca Primăria Sibiu să funcționeze bine, este nevoie de o bună colaborare instituțională. Și nu fac afirmații gratuite. Chiar este nevoie de această colaborare. Vă dau un exemplu: Aeroportul Sibiu. Este un obiectiv extrem de important pentru județ, pentru regiune și nu văd cum s-ar fi putut realiza în alte condiții, decât prin colaborarea între aceste două instituții: Consiliul Județean și Consiliul Local Sibiu. Atunci președintele Consiliului Județean a fost domnul Martin Bottesch. Un președinte de Consiliu Județean trebuie să fie deschis. Nu trebuie să fie neapărat de la FDGR, dar asta ar ajuta. Un președinte deschis, echidistant, care pe funcția aceea uită partidul și se gândește la binele regiunii, la binele județului, al orașului Sibiului, care este reședința și polul de creștere al județului. Atunci se poate colabora.
Nu poți pleca într-o campanie electorală fără să evaluezi toate resursele financiare posibile pentru finanțarea proiectelor pe care le propui
Rep.: Ce credeți că trebuie să se întâmple în Sibiu în următorii ani? La ce am rămas restanți, ce ar trebui remediat, ce ar trebui realizat sau ce ar trebui să se întâmple?
A.F.: Sunt proiecte care trebuie continuate și mai sunt proiectele despre care am vorbit și nu sunt încă începute. În cazul proiectelor care trebuie continuate e clar că trebuie să vorbim de lucrările de infrastructură. La acest capitol s-au făcut lucrări masive, dar nu s-au finalizat. Este normal, pentru că inițial când s-a discutat de străzi s-a avut în vedere doar asfaltarea lor, astfel încât să nu mai avem străzi de pământ. Ulterior abordarea a fost mai complexă, s-a trecut și la lucrări de modernizare a rețelelor de canalizare și de apă, un proiect care necesită mult mai mult timp. Deasemenea a fost viabilizat un carier nou, care nu exista în anul 2000, cartierul Tineretului. Apoi intervin procedurile de licitație, care sunt foarte lungi și întârzie mult lucrările. Procedurile pot fi întârziate mai ales atunci când te trezești cu o contestație care te împinge și mai mult în timp ca durată de execuție. Deci sunt factori obiectivi care te întârzie, iar tu ca primar, te trezești că nu te poți ține de programul propus. Sibiul mai are încă străzi care trebuie aduse la nivelul secolului XXI - străzile de pământ. Acestea trebuie să le refacem.
O altă problemă importantă este cea a infrastructurii educaționale, a școlilor. Sunt școli în care activitatea se desfășoară în ciclul doi, este foarte greu ca părinte să gestionezi un astfel de program, cu copiii care rămân înainte de masă singuri acasă, merg la ora doi la școală și se întorc obosiți seara. Această problemă trebuie rezolvată și eu spun că o rezolvăm în acest mandat. Categoric. Vreau să precizez că pentru toate proiectele pe care le-am propus am făcut o evaluare financiară, inclusiv a surselor de finanțare. Nu sunt afirmații doar de dragul campaniei electorale. Nu poți pleca într-o campanie electorală fără să evaluezi toate resursele financiare posibile pentru finanțarea proiectelor pe care le propui.
Rep: Considerați sportul ca o prioritate pentru viitor?
A.F. : Alături de cultură, Primăria a avut întotdeauna în vedere și sportul. În continuare vom căuta o modalitate legală de a finanța și încuraja sportul de echipă, pentru că avem echipe performante la baschet și handbal, iar echipa de fotbal, chiar dacă e la început, se conturează a fi una care promite. În egală măsură aș vrea ca Sibiul să ofere spații publice pentru practicarea sportului și în cartiere. În acest sens, spre exemplu, vom analiza deschiderea terenurilor de sport din curțile școlilor, cu tot ceea ce înseamnă amenajări pentru siguranța actului educațional, dar și a celor care vor utiliza aceste terenuri.
Un proiect important în acest domeniu, în cazul în care voi primi prin vot mandatul de primar, este acela de a identifica baza materială sportivă pe care municipiul o are la dispoziție pentru a crea un club sportiv municipal în subordinea Consiliului Local. Copiii și juniorii vor avea acces gratuit la acest club pentru a practica cele mai căutate discipline sportive.
”Nu am în spate interese de partid, pe care trebuie să le promovez la nivel de primărie”
Rep.: Ați văzut probabil proiectele pe care le propun ceilalți candidați?
A.F.: În mare.
Rep.: Sunt fezabile?
A.F.: Chiar nu doresc să mă refer la ele, eu mă voi referi la oferta mea electorală.
Rep.: Am văzut pe lista propusă de Forum pentru Consiliului Local inclusiv pe domnul arhitect Paul Niedermaier. Aveați nevoie de dânsul?
A.F.: Da, aveam nevoie. Am simțit nevoia unui arhitect cu experiență, echilibrat, cu prestanță, pentru a conduce Comisia de Urbanism a Consiliului Local.
Rep.: Alte nume noi?
A.F.: Domnul doctor Kiss. O personalitate cunoscută în mediul medical, respectată, care posedă cunoștințe temeinice, o personalitate cu care ne putem consulta, ne putem ajuta în diverse situații care pot deveni critice.
Rep.: Ce așteptări aveți de la viitorul consiliu local?
A.F.: Așteptările mele sunt foarte simple și clare: să susțină proiectele în interesul Sibiului. Noi nu avem alte proiecte, decât cele în interesul orașului. Precizez pentru a nu știu câta oară: eu nu am în spate un partid cu interese pe care trebuie să le promovez la nivel de primărie. Nu am pe nimeni de la FDGR pe care trebuie să-l angajez, nu am nici afaceri și nici oameni de afaceri cărora trebuie să le promovez interesele, deci mă pot concentra 100% pe activitatea primăriei. Asta îmi doresc și de la viitorii consilieri locali, să se concentreze pe problemele orașului. Tot asta îmi doresc și de la viitorii viceprimari. Cine dorește să devină viceprimar, să se concentreze pe activitatea de administrare a orașului. Cel puțin în cele opt ore, deși un viceprimar nu are un program de numai opt ore. Nu semnează o condică, dar trebuie să fie permanent activ, să fie eficient, să conducă cu maximă implicare și responsabilitate sectoarele care i se vor încredința de către primar .
În plus, mi-aș dori o majoritate FDGR. Spun asta pentru că nu aș vrea să intrăm din nou în blocajele care se produceau în anii 2000. Vreau să realizăm acele obiective pe care le-am propus, altfel există riscul ca ele să fie blocate din motive politice, și nu din eventuale dubii privind importanța sau beneficiile pentru comunitate a respectivelor proiecte.
Rep.: Credeți că acesta este motivul pentru care se votează FDGR, integritatea?
A.F.: Sper ca unul din motivele pentru care sibienii ne-au votat să fie acesta. Nu știu motivele, dar sper ca unul dintre acestea să fie și tot ce s-a făcut pentru Sibiu. Ar fi cazul să votăm și după integritate. Forumul nu are interese în ceea ce privește banul public. Cred că trebuie să se aibă în vedere acest aspect atunci când punem ștampila la vot. Am văzut că în alte regiuni ale țării nu se prea au în vedere aceste valori, dar sper ca Sibiul să rămână una dintre excepții.
”Un Sibiu frumos, curat, senin, cu locuitori fericiți”
Rep.: S-a discutat mult în această campanie despre Zona Metropolitană Sibiu. E un subiect important pentru Sibiu?
A.F.: Este. Eu nu am glumit, chiar am făcut invitațiile la discuții pe această temă către primăriile localităților din jurul nostru. Sunt scrise, tipărite, dar le-am pus de-o parte și am zis că e un proiect mare, important, care trebuie realizat de primarul ce va fi ales în Sibiu împreună cu primarii care vor fi aleși în celelalte localități.
Rep.: Concret, ce înseamnă de fapt această zonă metropolitană, pentru că s-ar putea ca mulți sibieni să aibă o părere greșită legată de aceasta. Ce s-ar întâmpla dacă de mâine, zona Sibiului ar deveni zonă metropolitană? Care ar fi avantajele locuitorilor Sibiului și ai localităților învecinate?
A.F.: Îi dezamăgesc. Nu vor fi avantaje de moment, și nici nu însemnă că aceste localități vor intra sub administrarea Sibiului. Nu vor fi avantaje directe, dar este necesar din punct de vedere al accesării fondurilor europene. Deci nu este o acțiune așa de simplă, dar ne va ajuta în proiectele mari de care va beneficia toată zona. Dacă poți demonstra că proiectul tău este util, nu numai pentru acest oraș, ci pentru o întreagă regiune, pentru localitățile învecinate, iar aceste localități sunt de acord, atunci e foarte bine. Vă dau un exemplu: parcul de agrement pe care dorim să-l construim în Pădurea Dumbrava. Dacă Sibiul este de acord, dacă Rășinariul spune că ”da, mă ajută și pe mine” și Poplaca la fel, acest proiect are șanse mari să primească finanțare europeană.
Rep.: Cum vedeți Sibiul peste cinci ani?
A.F.: Cu mai puțin praf. Văd un Sibiu cu străzi asfaltate, pentru că dacă nu sunt toate asfaltate, praful și noroiul se transferă și pe cele puse la punct. Văd un Sibiu cu iluminat public în toate cartierele și, pe cât posibil, un iluminat eficient energetic. Văd un Sibiu cu parcuri reamenajate și modernizate. Fiecare parc va trece prin acest proces. Dacă vorbim însă de modernizare asta nu înseamnă că trebuie intervenit oricum și peste tot. De exemplu în Parcul Sub Arini trebuie să respectăm nota distinctivă a acestuia, care îl deosebește de alte parcuri. Văd un Sibiu confortabil, care în continuare va avea o viață culturală intensă și va fi plin de turiști. Văd un Sibiu însorit, frumos, curat, senin, cu locuitori fericiți.
Rep.: Cu mai mulți locuitori?
A.F.: Sibiul nu se poate extinde mult, nu mai are unde. Important este ca cei de aici să se simtă bine, să aibă locuri de muncă bine plătite, să aibă școli performante unde să-și trimită copiii, creșe și grădinițe și tot ce e nevoie, pentru a duce o viață civilizată, decentă și frumoasă.
CV ASTRID FODOR
Nume: FODORPrenume: Astrid-Cora
Data și locul nașterii: 6 noiembrie, 1953, Sibiu
Experiență profesională:
decembrie 2014 - prezent Viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Sibiu
2008 – decembrie 2014 Viceprimar al municipiului Sibiu
2002 – iunie 2008 Director economic, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România
2001-2002 Administrator S.C. Torra Prod SRL
1999-2000 Director comercial, S.C. Libertatea S.A. Sibiu
1990-1999 Șef serviciu comercial, S.C. Libertatea S.A. Sibiu
1985-1990 Economist, S.C. Libertatea S.A. Sibiu
1978-1985 Jurisconsult, S.C. Libertatea S.A. Sibiu
1977-1978 Jurisconsult, Întreprinderea 8 Mai, Mediaș
Apartenență politică Membru al Forumului Democrat al Germanilor din România din anul 1990
Funcții ocupate în cadrul organizației politice: Forumul Democrat al Germanilor din România – organizația județeană Sibiu - președinte
Forumul Democrat al Germanilor din România – organizația municipală Sibiu - vicepreședinte
Activitate politică Consilier local din partea Forumului Democrat al Germanilor din România din anul 2004
Educație și formare
1973-1977 Facultatea de drept economic-administrativ Sibiu, specializarea științe economico-administrative
1971-1972 Colegiul Național “Samuel von Brukenthal”, secția germană
1968-1971 Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, secția germană
Limbi străine engleză – fluent
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: interviu , Astrid Fodor , Parcul Sub Arini , Primăria Sibiu , Consiliului Județean , klaus iohannis , Domnul Iohannis , Dacă Sibiul , presedintele Romaniei , Pădurea Dumbrava , Bisericii Evanghelice , Consiliului Local Sibiu , Consistoriul Superior , Consiliul Local Sibiu , Consiliul Județean , Colegiul Național Pedagogic , Paul Niedermaier , Consiliu Judeţean , Primăriei Sibiu , Aeroportul Sibiu , Forumul German , Gheorghe Lazăr , Martin Bottesch , Forumului Democrat , Forumul Democrat German , Pentru Sibiu , targul de craciun sibiu , Zona Metropolitană Sibiu , Torra Prod
Vizualizari: 7016
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Matei
Acum 2 ore
Emil
Acum 3 ore
John
Acum 3 ore
John
Acum 3 ore
Adina