Ultimele două procese deschise pe tema imobilelor pierdute de familia președintelui României, Klaus Iohannis, au o singură direcție: aceea de a restabili cât și cui se cuvin drepturile de proprietate asupra clădirilor din centrul Sibiului, respectiv cea de pe Gen. Magheru, nr. 35, și cea de pe Nicolae Bălcescu, nr. 29. Rodica Baștea (cea care, din SUA, pretinde dreptul de moștenire în cote egale cu familia Iohannis) cere instanței să recunoască faptul că este îndreptățită la un sfert din proprietatea ambelor case. Sfert care, mai apoi, ar putea fi împărțit cu familia președintelui României.
După discuțiile la nivel național legate de faptul că familia președintelui României, Klaus Iohannis, a pierdut cel mai valoros imobil al său (respectiv o parte din clădirea din Sibiu, situată pe N. Bălcescu nr. 29), pe rolul Tribunalului Sibiu au fost înregistrate două procese. Inițiatorul acestor acțiuni este Rodica Baștea, domiciliată în SUA (statul Florida), care a dat în judecată Statul român pentru anularea unui certificat de moștenitor și pentru a-i fi recunoscut dreptul de moștenitor.
Recapitulare
Rodica Baștea este soția lui Ioan Baștea. Acesta din urmă (decedat în 2010), împreună cu soacra și soția președintelui României au fost beneficiarii unui certificat de moștenitor eliberat în 1999 de notarul sibian Gabriel Bucșă. Potrivit acestui certificat, cele trei persoane (Ioan Baștea, Georgeta Lăzurcă și Carmen Iohannis) ar fi fost moștenitorii întregii averi ai familiei Ghenea. Iar averea acestei familii Ghenea (în afara unui număr de acțiuni bancare) însemna imobilele din centrul Sibiului.
Doar că în urma unui proces din 2005, certificatul de moștenitor a fost anulat de instanță: Bucșă nu avea competența teritorială întocmirii unui asemenea act, iar nici adeverințele care au stat la baza întocmirii lui nu corespundeau realității. În urma acestui proces, familiile Baștea și Iohannis au pierdut mai întâi proprietatea clădirii situată pe Gen. Magheru, pe care a preluat-o Statul Român. La finalul lui 2015, un alt proces judecat la Brașov a dus la pierderea dreptului de proprietate al acelorași două familii și asupra clădirii situată pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29. Această clădire a dus la cele mai multe discuții, deoarece fiind închiriată unei bănci, a generat familiei Iohannis venituri estimate la 320.000 de euro, în ultimii 15 ani.
După ultimul proces de la Brașov, Statul Român, prin Fisc, a demarat procedurile de preluare a proprietății casei de pe Bălcescu. Însă aceste proceduri au fost blocate prin înscrierea în Cartea Funciară a celor două procese deschise de Rodica Baștea. În paralel, familia Iohannis a apelat la o cale extraordinară de atac împotriva deciziei de la Brașov.
Fără numele președintelui
În ambele acțiuni înregistrate pe rolul Tribunalului Sibiu la începutul lui aprilie 2016, Rodica Baștea (prin intermediul unei case de avocatură) nu face nicio referire la numele Iohannis. Însă drepturile de proprietate ale acestei familii intră în discuție în mod evident, numele celor din familia Iohannis fiind înlocuite în acțiunile redactate cu sintagma ”terțe persoane”.
Sfertul din avere
În acest moment, deciziile judecătorești definitive o lasă atât pe Rodica Baștea, cât și pe familia prezidențială, fără nicio parte din averea familiei Ghenea. Dar procesele inițiate de Rodica Baștea au același scop: de a obține pentru ea și ”terțe persoane” un sfert din averea discutată.
Potrivit celor descrise de Rodica Baștea în acțiunile sale depuse în instanță, averea în discuție a fost agonisită pe timpul vieții de soții Maria și Eliseu Ghenea și constă în imobilele din Sibiu, o casă din Porumbacu de Jos, dar și ”5.700 bucăți a 500 de acțiuni bancare”.
Aceeași sursă arată că Maria Ghenea (născută Baștea, în 1882) a decedat în anul 1962. Moștenitorii ei au fost doi: soțul Eliseu Ghenea și fratele ei, Nicolae Baștea, fiecare având dreptul la câte o jumătate din bunurile soției decedate (cu alte cuvinte, un sfert din întreaga avere pentru fiecare). Cum Nicolae Baștea era deja trecut în lumea celor drepți (din 1947), sfertul cuvenit lui i-a fost transmis fiului acestuia, care purta tot numele de Nicolae Baștea (născut în 1912). Restul averii (trei sferturi) au rămas pe numele lui Eliseu Ghenea.
Despre acest din urmă Nicolae Baștea, se invocă în acțiunile depuse acum în instanță faptul că a fost crescut de familia Ghenea de la vârsta de 14 ani (soții Ghenea nu au avut copii).
În vremea comuniștilor, casele din averea în discuție au fost naționalizate, fiind trecute în proprietatea Statului Român în anul 1964.
Dar în acțiunile aflate acum pe rolul Tribunalului Sibiu, se face referire la sfertul de avere pe care, până la naționalizare, l-a ”avut întabulat pe numele său” Nicolae Baștea. Nici acesta nu a avut copii, dar și-a împărțit drepturile printr-un testament olograf datat chiar cu ziua Crăciunului din 1991. Prin acest testament (după cum a rezultat din procesele publice de până acum), jumătate din avere a fost lăsată nepotului său Ioan Baștea. Un sfert din avere, Nicolae Baștea a lăsat-o Georgetei Lăzurcă (soacra actualului președinte al României), iar celălalt sfert lui Carmen Iohannis (soția președintelui).
Testamentul nerecunoscut
În acțiunile tocmai deschise pe rolul Tribunalului Sibiu se mai face referire la un testament olograf, pe care Eliseu Ghenea l-a întocmit în 1963 (cu șase ani înainte de a deceda). Prin respectivul testament, Eliseu Ghenea a lăsat casa din Porumbacu de Jos surorii sale (Paraschiva Micu), iar clădirile din Sibiu au fost lăsate nepotului soției sale, Nicolae Baștea (n. 1912). Doar că acest testament nu a fost recunoscut de instanță, deoarece în urma unei expertize grafologice s-a stabilit că a fost scris de două persoane.
Pe românește: ce se cere?
Rodica Baștea, cere prin noile acțiuni ca judecătorii să recunoască faptul că anularea certificatului de moștenitor redactat de notarul Bucșă nu duce, automat, la pierderea întregii averi. Și că, având în vedere cele mai sus expuse, Nicolae Baștea (cel născut în 1912) are dreptul la un sfert din imobilele situate în Sibiu (str. Gen. Magheru nr. 35 și N. Bălcescu, nr. 29), respectiv la ”1.400 bucăți a câte 500 de acțiuni bancare”. Iar Nicolae Baștea îi are drept moștenitori testamentari pe cea care a inițiat actualele procese, precum și pe soacra și soția președintelui României.
Acțiunile depuse în instanță mai includ și numeroase alte ”detalii juridice”, cum ar fi solicitarea de anulare a actelor prin care Statul Român a devenit proprietar pe de-a-ntregul asupra imobilului de pe Gen. Magheru. Actele au fost emise de un notar care a acționat ”dintr-un exces de zel și răspunzând unor interese particulare îndoielnice”, după cum scriu avocații Rodicăi Baștea.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Tribunalului Sibiu , Carmen Iohannis , klaus iohannis , Statul Român , proces , Casei Albastre , Rodica Baștea , Cartea Funciară , Georgetei Lăzurca , Bulevardul Nicolae Bălcescu , Pentru Sibiu , Statului Român , Nicolae Baștea , Maria Ghenea , Eliseu Ghenea , Rodicăi Baștea , Gabriel Bucșă , familia presedintelui , Cum Nicolae Baștea , Georgeta Lăzurcă , Ioan Baștea , Iar Nicolae Baștea , Paraschiva Micu
Vizualizari: 4440
Ultimele comentarii
Acum 13 ore
MB
Acum 13 ore
Claudiu
Acum 13 ore
Liberal autentic
Acum 13 ore
Neli Oproiu
Acum 13 ore
Bobo