Noul viceprimar, Răzvan Pop: ”Cea mai mare problemă a Sibiului este…”

Joia trecută a depus jurământul și vineri a avut prima zi în noul birou. La etajul doi, cu vedere către Piața Mare și Casa Albastră. În urma alegerilor locale, singura noutate în conducerea Primăriei o reprezintă viceprimarul Răzvan Pop.

Reporter: Printre primele reacții pe care le-am văzut după ce ai fost anunțat noul viceprimar al Sibiului s-a numărat și aceasta: cu siguranță își iubește orașul, dar e prea tânăr pentru o responsabilitate atât de mare! Și multă lume a spus că nu poți conduce orașul dacă încă locuiești cu părinții. Cum răspunzi? Răzvan Pop: Nu locuiesc împreună cu părinții, stau în aceeași clădire cu ei. E o nuanță. Sibienii în general sunt un pic conservatori, aici a și existat acel Sfat al bătrânilor. Este, într-un fel, în educația noastră să gândim că la 30 și ceva de ani nu ești foarte copt pentru a conduce destinul a ceva, în general, nu neapărat o comunitate. Asta vine dintr-o tradiție a orașului. Noi suntem în 2016. Și trebuie să ne uităm la modul în care s-a transformat această țară, să nu uităm că a trebuit să parcurgem rapid niște pași, generațiile s-au schimbat foarte repede. Cu tot respectul, dar generația noastră, de 30, 40 de ani, este mult mai deschisă și mai activă, mult mai implicată și mai bine pregătită decât a fost generația de 30, 40 de ani acum 20 de ani. Suntem membrii ai UE, ne-am deschis noi orizonturi, ne-am pregătit altfel și așa mai departe. Cred că în loc să discutăm despre vârstă ar fi mai interesant că vorbim despre modul în care fiecare este pregătit. Eu am întotdeauna un exemplu foarte bun. Toți ne uităm la generațiile pașoptiste, oamenii aceia care au făurit țara. Unul dintre liderii acelei mișcări, C. A. Rosetti, în momentul în care s-a realizat unirea celor două principate avea 30 și ceva de ani. Deși noi avem impresia că erau oameni mult mai înaintați în vârstă, iată că și atunci tinerii reușeau lucruri mari. Și să nu uităm că în Sibiu generația de 30 de ani este foarte activă și implicată în comunitate. Uitați-vă la orice ONG, de orice fel, și veți vedea oameni tineri și activi. Eu, într-un fel, vin din acest mediu, am avut deja o experiență administrativă. Sunt convins că o să fac treabă bună. Nu sunt arogant, mai am foarte mult lucruri de învățat, dar atuul meu este energia și interesul de a învăța și face ceva pentru comunitate.

Rep.: Ce sfaturi ai primit de la fostul viceprimar? R. P.: Eu cu Virgil Popa am o relație foarte veche și de prietenie, aș putea spune. Este un om de la care chiar am avut foarte mult lucruri de învățat. În campania electorală m-a ajutat enorm pentru că venea alături de mine aproape non-stop și cunoștea detalii foarte precise pe care eu nu aveam cum să le știu. Nu știam câte borduri intră pe o anumită stradă din Sibiu sau care e grosimea stratului bituminos de pe altă stradă. Virgil Popa este unul dintre oamenii care chiar știe toate detaliile orașului. Sunt convins că trebuie să rămână în planul administrativ al orașului, sper eu în poziția de parlamentar, așa cum își dorește și el. Mi-a spus că ar trebui să fiu foarte atent la două lucruri. Să am o deschidere foarte mare către oameni și să fac tot posibilul pentru a ști cât mai bine orașul. Niciodată să ajung să discut cu un cetățean care să-mi spună lucruri pe care să nu le cunosc.

Rep.: În cazul acesta spune-ne acum două, trei exemple de probleme mari, importante ale Sibiului de astăzi. R. P.: Cea mai mare problemă a Sibiului, dar care se va rezolva în curând, este cea a deșeurilor. Este mizerie în oraș, dar nu pentru mult timp. Probabil că știți despre acel proiect prin care se vor amenaja platformele pentru colectarea gunoiului, se vor pune containere și vom colecta selectiv. Fiecare sibian trebuie să înțeleagă că va fi și datoria noastră, a tuturor, să începem să strângem selectiv. Sunt convins că o să găsim sticlă la hârtie sau ambalaje la gunoi menajer. La fel cum sunt convins că vor fi și două, trei containere sparte, pe cât de imposibil de spart sunt ele. Avem și ”hateri” ai comunității care asta fac.

Rep.: În campania electorală vorbeai de zonă metropolitană, de terenuri de sport în cartiere… R. P.: Zona metropolitană este un subiect care interesează întreaga conducere a primăriei, nu doar pe mine. Este un subiect care nu trebuie tratat ușor, am spus asta și în campanie, nu este un proces pe care mâine să-l terminăm. Adică putem să-l fușerim, dar după aceea ne uităm la încă o prostie pe care am realizat-o. Nu actul de fondare a zonei metropolitane este cel mai important. Trebuie să ne așezăm la masă cu toate comunitățile pentru realizarea planului de amenajare teritorială. De fapt, aici este cheia și necesitatea, îți reglementează toată relația dintre autorități cu metropola, adică Sibiul. Sunt interesat să realizez tot ce mi-am propus în campania electorală, chiar din poziția de viceprimar.

Rep.: De la tine am învățat cum Turnișorul sau Terezianul au devenit cartiere ale Sibiului. Nu la fel se va întâmpla cu Șelimbărul sau Șura? R. P.: Nu, aici e diferența. În prima fază, în anii 70, Turnișorul nu mai avea primar, era localitate de sine stătătoare, dar răspundea de primarul din Sibiu. În prezent, fie că vorbim de Șelimbăr, fie că vorbim de Roșia, ele nu-și pierd structura administrativă, vor avea primari aleși, impozitele le rămân. Să nu ne imaginăm că dintr-o dată luăm noi banii de pe Kaufland. Este vorba de o structură legată, un pas în plus în administrație. Nu este un moft al Sibiului pentru că alte localități din jur profită de vecinătate și ar trebui acum să le luăm din bani. Nu este vorba despre așa ceva. Propunem o structură administrativă modernă. România are nevoie de un nou pol de dezvoltare, cu o populație de peste două sute de mii de locuitori. Dacă ne uităm pe hartă vedem Timișoara cu 3 – 4 sute de mii de locuitori, pe linie apoi avem Galațiul care printr-o administrație coerentă poate crește foarte mult, fiind port la Dunăre, iar la mijloc avem doar Brașovul care s-a cam blocat la două sute și ceva de mii de locuitori. Pentru țară este nevoie de o zonă metropolitană, așa îți creezi stabilitate economică, o infrastructură care funcționează.

Rep.: Se mai poate face ceva cu dosarul Sibiului la UNESCO? Ține oarecum de specialitatea ta… R. P.: De când am venit în primărie am spus că expertiza mea pe latura de patrimoniu mi-o ofer întru totul. Încă nu pot să spun foarte multe pentru că suntem în discuții pentru preluarea atribuțiilor. Eu cred că Sibiul poate profita foarte mult de pe un dosar UNESCO. Rămâne să vedem în ce măsură avem deschiderea necesară la București. Și în ce măsură comunitatea este legată de aceste proiect.

Rep.: Oarecum pe același subiect. Cum ți se pare că în mijlocul Pieței Mici, care este de fapt parcare, se vinde într-o coșmelie Kurtos Kalacs? R. P.: N-am o problemă cu ce vând, ci cum arată coșmelia.

Rep.: E de ani de zile acolo și arată le fel. R. P.: Este vorba de aspect. Același lucru se poate spune și de toate mesele cu chilipiruri, care nu arată frumos, putem vorbi și de cum arată terasele. Eu cred că este necesară o nouă abordare a mobilierului în centrul istoric. La tot ce înseamnă centrul istoric. Prioritar este centrul istoric, nu magazinul meu, nu terasa mea.

Rep.: Vom vedea o schimbare a regulamentului? R. P.: Nu pot să spun acum asta, dar așa văd și așa cred eu că ar trebui să stea lucrurile.

Rep.: Ai susține scoaterea mașinilor din Piața Huet? R. P.: Cineva mă întreba pe Facebook care ar fi prima decizie a mea dacă aș fi primar. I-am răspuns că aș fi blocat parcarea în Piața Huet.

Rep.: Și atunci toți care parchează acolo ar veni la tine să te întrebe unde să lase mașina. Creați parcări noi. R. P.: Există la liceul de artă o parcare foarte generoasă. Cine intră cu cartelă aici poate intra și acolo și merge o sută de metri pe jos. De ce nu? Ca simplu cetățean al Sibiului, nu viceprimar, ca cetățean nu mi se pare normal să avem parcări în centrul istoric. Să folosim două piețe din Sibiu, cele mai vechi ale orașului. Dar nici nu poți să le ceri acum cetățenilor să-și lase mașina la un kilometru distanță de unde au treabă. Mai întâi trebuie să vii cu niște soluții. Eu cred că în centrul istoric ne-am putea gândi la niște parcări subterane. În toate orașele istorice mari există așa ceva, deci nu este o noutate. În Sibiu există zone pe care le putem gândi altfel dacă ne aplecăm asupra lor, ne putem gândi la parcări subterane. Și atunci pot să spun că dacă omul are o parcare decentă, unde lasă liniștit mașina, nu mai trebuie să vină până în buza terasei.

Rep.: Tu vii cu bicicleta la lucru sau ai șofer? R. P.: Eu vin pe jos.

Rep.: O să-ți continui activitatea pe Facebook? R. P.: De ce nu? La fiecare ciclu electoral am venit cu ceva în plus. În 2008 mi-am deschis blogul, în 2012 am pornit pagina de pe Facebook și acum am deschis videoblogul. N-am nicio problemă… Deși în această campanie electorală generația care stă mai mult pe Facebook nu a mers la vot, iar colegii au spus că a fost o investiție proastă în zona online, eu nu cred nu a meritat. Din cauza prezenței foarte proaste la vot aceste alegeri au fost un eșec pentru toți, pentru toată clasa politică, nu vorbesc de Sibiu. A rămas în casă un anumit electoral, unul care era mult mai deschis către mine sau tipul meu de candidat. Când ai un vot politic nu prea contează omul ci impresia generală asupra clasei politice.

Rep.: Sunt exact tinerii de 30, 40 de ani despre care vorbeam la început, activi și capabili. R. P.: Așa este și uite că la prezidențiale tocmai ei au ales președintele României. În momentul în care au simțit că este nevoie cu adevărat de votul lor au reacționat. Poate că acum nu au simțit din partea societății românești că este nevoie de votul lor. Orice tânăr la 30 de ani este mai sentimental, în sensul că nu simți votul ca pe o datorie, simți mai mult o relație personală a ta care te împinge sau nu la vot. Alegerile într-un singur tur este iarăși una din cauzele pentru care oamenii nu au simțit nevoia să mai meargă la vot.

Rep.: În încheiere spune-ne cum o să te descurci între patru femei? Ai două doamne la primărie, una la Consiliul Județean și mai ai una la partid. R. P.: Eu am spus de foarte mult timp că șansa României de a-și reveni este ca femeia să aibă un rol mult mai mare în administrație. Și n-am spus-o doar pentru că eram înconjurat de mai multe femei și nu știam ce să le zic pentru a le câștiga de partea mea. Eu chiar cred treaba aceasta, femeile din România sunt mult mai bine organizate, sunt foarte competente, foarte bine pregătite și foarte serioase. Eu am încredere că ele întotdeauna își vor duce la bun sfârșit ce și-au propus. Iar faptul că Sibiul a dat încă un semnal de respingere a misoginismului prin faptul că avem în fiecare funcție de conducere femei, pe mine chiar mă bucură. Este un gest de mândrie, când o să mă întâlnesc cu alți colegi din țară chiar mă voi lăuda cu lucrul acesta. Așa cum în 2000 sibienii au ales un primar care nu venea dintr-o majoritate etnică și nimeni nu înțelegea acel pas îndrăzneț, acum s-a văzut că noi am dat tonul în țară. Țara, după o perioadă, și-a dat seama că am avut dreptate și l-a ales în fruntea țării pe Klaus Iohannis. Eu cred că și acum am dat un semnal pentru țară și vom vedea peste zece mult mai multe femei în funcții de conducere.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815