X
ole taxi 942 ovidiu baltes (5)

Ecaterina, bat-o vina!

Când eram copil, mă distram copios de un joc de cuvinte:

– Unde stai?

– Pe Nicolae Bălcescu.

– Pervers mic, eu stau pe Ecaterina Teodoroiu şi câteodată mai schimbăm locurile să nu ne plictisim…

Dar iată faptele.Primesc o comandă la Centrul de afaceri, de unde iau o damă bine îmbrăcată care-mi spune să o duc pe strada Ecaterina Teodoroiu. Curios cum sunt din fire, o-ntreb la ce număr, nu de alta, dar era chiar strada pe care locuiam.

– La 33, domnule.

Simt că plafonul maşinii mi se prăbușește în cap, iar picioarele străpung podul pedalier.

– Doamnă, – îi zic – la adresa asta chiar eu locuiesc.

– Auzi, domle, dacă ți-ai propus să faci mişto de mine cu vrăjeli din astea expirate, să știi că nu m-ai nimerit. Bănuiesc că m-ai confundat cu clientele tale de pe centură.

Îi explic stupefiat că n-am chef de glume de genul ăsta şi că lucrurile stau întocmai cum i-am zis.

– Nu te juca domnule cu cuvintele! Soțul meu a plătit 5.000 de euro arvună pe această casă proprietarului, că vrem să o cumpărăm.

Încep să clocotesc precum vulcanul Etna şi mai punctez o dată că eu sunt ”propitaru” hardughiei şi că n-am primit asemenea sumă.

– Du-mă domnule la adresă că mai am şi alte lucruri de făcut. Dacă matale nu ştii, sigur ştie nevastă-ta. Nici eu nu-i spun tot soțului şi până la urmă recunoaşte că am făcut alegerea potrivită.

Mă resemnez şi plec cu greu spre propria-mi adresă cu o damă antipatică care pretinde că casa mea e casa ei. Fiori reci îmi trec prin şira spinării, iar ”tomobilul” merge sacadat. Îmi fac fel de fel de calcule. Dacă nevastă-mea a făcut treaba asta, de ce nu mi-a spus? După 25 de ani de căsnicie, sunt pus în fața unei hotărâri decisive. Nu o sun, că nu vreau să ne certăm de față cu ilustra şi nesuferita damă. În fine… de pe Bagdazar fac stânga şi intru pe strada existenței mele, cu straniul sentiment că e pentru ultima oară…

– Suntem pe Ecaterina, o anunț cu tristețe în suflet.

– Ştiu şi eu domnule, că doar n-am picat de pe Marte. Aici e 33?

– Precum bine vezi, îi răspund cu lehamite.

– Păi soțul mi-a zis că e casă e cu etaj şi are garaj subteran.

– Aveam în plan să-mi fac etaj în următorii 10 ani, dar de garaj nici nu poate fi vorba.
– Unde m-ai adus domnule?

– La mine acasă, n-ai vrut la mine?

Dama colcăie de furie. Îşi ia nervoasă telefonul şi sună…

-Iubi, spune-mi te rog strada… Ecaterina? Cum? Suntem pe ea… Ecaterina Varga? Păi noi suntem pe Teodoroiu… Du-mă domnule pe cealaltă Ecaterină!

În sfârșit, dama se destinde şi începe să râdă. Încep şi eu, iar cu coada ochiului privesc fericit ceasul de taxare. Am ajuns.

– Asta-i domnule, ca să vezi ce înseamnă o confuzie.

Am vrut să-i zic ceva despre domnie şi prostie, dar m-am abținut. Ilustra mi-a dat bănuțul şi eu am demarat strigându-i pe geam:

– Ecaterina bat-o vina!

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

4 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact