X
Atractiile Sibiului turistic de acum 220 de ani foto razvanpop.ro

Atracțiile Sibiului turistic de acum 220 de ani: grădini de vară, cazinou și baluri celebre

În 1790 apărea la Sibiu primul ghid turistic al orașului, semnat de Martin Hochmeister, cunoscut tipograf și librar. Considerat primul ghid turistic publicat pe teritoriul actual al României, volumul redă atât informații despre petrecerea timpului liber, cât și adrese de medici.

„Sibiu 1790. Primul ghid turistic din România” a fost reeditat în 2006 și redă informații despre locurile în care îți puteai petrece timpul liber, unde te puteai distra la Sibiu, dar și adrese, precum cea a primului oftalmolog roman, Ion Molnar-Piuaru, a moașelor, bărbierilor, meșterilor de mături și de perii, a, grădinarilor, a șelarilor și a meșterilor de cutii.
Printre locurile recomandate la acea vreme se regăseau grădinile de vară, acolo unde în lunile călduroase se juca popice, se servea cafea, vin și ceai. Cele mai cunoscute grădini erau în fața Porții Cisnădiei, nu departe de Depozitul de lemne al armatei. O altă alternativă pentru acea perioadă erau și plimbările în Pădurea Dumbrava.

Cazinou pentru cei înstăriți

Pentru cei mai înstăriți și cu dare de mână, cazinoul din clădirea hotelului „Împăratul Romanilor” era deschis până târziu. „Pentru nobilime, ofițeri, funcționari de rang înalt și, la drept vorbind, pentru orice străin distins, cazinoul este deschis zilnic, de la ora nouă dimineața până în noapte”, reiese din ghid. Mușterii erau serviți cu cafea, ciocolată, punci la prețuri avantajoase și, de asemenea, existau mese pentru toate jocurile permise, precum și o masă de biliard. Spațiul cazinoului a fost deschis de un organizator de baluri, luxemburghezul Philipp Collignon, care a arendat în anul 1772, hanul „La Steaua Albastră”, de pe strada Cisnădiei (actualmente pietonala Nicolae Bălcescu) și i-a schimbat numele în „La împăratul Romanilor” în cinstea lui Iosif al II-lea care i-a fost oaspete în anul 1781.
La „Împăratul Romanilor” erau organizate baluri, considerate la vremea respectivă adevărate evenimente mondene, reușind să devină cunoscute și în afara granițelor Principatului. ”Pentru a spori atracția localului și pentru a asigura celor din înalta societate posibilitatea de a se distra nestingheriți, intrarea nu este permisă oricui”, reiese din primul ghid la orașului. Cu toate acestea, pentru cei care nu se încadrau în „tipar”, săptămânal erau organizate serate în diferite case, care începeau seara la ora 19.00 și se terminau până la ora 22.00. Aici distracția consta în diferite jocuri, muzică sau discuții prietenești. Dacă „Împăratul Romanilor” era un loc adresat special pentru cei de rang înalt, cei care aveau un buget mai restrâns puteau merge la „Mielul Alb”, în Orașul de Jos, pe strada Joagărului, actuala stradă Ocnei. La vremea respectivă clădirea a fost una de referință pentru sibieni, însă astăzi clădirea nu mai are strălucirea de altădată. Hanul La Mielul Alb a funcționat în clădirea care astăzi se află pe strada Ocnei, iar clădirea compusă din trei corpuri are o istorie ce începe în secolul al XV-lea.

Poligonul de tir și spectacole de teatru

Potrivit ghidului acelei perioade, o altă modalitate de petrecere a timpului liber era Poligonul de tir, care se afla pe strada Livezii, lângă zidul orașului, actuala stradă Alexandru Petofi. Aici puteau veni doar membrii unei asociații, în care se putea intra doar cu o recomandare din partea unui membru. ”Ziua obișnuită pentru trageri este duminica, dar în fiecare an se organizează mai multe așa-numite trageri de noapte și o vânătoare de gâște la care poate participa oricine”, mai scrie în ghidul turistic.
În ceea ce privește cafenelele acelor vremuri, cele mai renumite erau „Cei trei marocani” de pe strada Juzilor, actuala stradă Ocnei, „La șapte principi”, de pe strada Cisnădiei, actuala Nicolae Bălcescu și „Cofetăria Boda” care se afla pe locul „Casei Albastre” de astăzi, din Piața Mare, și „Cei trei mauri”, tot din Piața Mare. O altă metodă pentru petrecerea timpului, erau și spectacolele de teatru. Clădirea teatrului a fost construită în 1787 de către Martin Hochmeister, dar aceasta nu avea menirea doar de a găzdui spectacole de teatru. Aici erau organizate baluri patru zile pe săptămână – lunea, miercurea, vinerea și duminica. Piese de teatru, opere și operete se jucau și în casa baronului Mohringer, actuala Casă Albastră, Sibiul fiind primul oraș din țară unde la inițiativa lui Livio Cinti se prezentau spectacole muzicale.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

10 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    @@@

    Strada Joagarului (Saggasse) e actuala Turnului ! Ocnei era Burgergasse (Strada Cetatenilor).
    Unde e acum Alexandru Petofi??? Nu exista ! Livezii parca era actuala Tipografilor si terenul de tir era in spatiul dintre ziduri, actualul parc Cetatii. E casa baronului Möringer, acum casa Albastra ! Acolo era sala de teatru (corpul din spate) doar intre anii 1769-1783.
    Mai consultati si alte surse, macar Wikipedia, pana sa scrieti articole de toata groaza. PS Prima editie aparuta acum cativa ani e plina de greseli.

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    un sas

    Acum 220 de ani sibiul nu era locuit de REGATENI care au navalit ca lacustele …pe timpul impuscatului si au schimbat sibiul in sens negativ.Pana atunci sasii si romanii se puteau mandrii cu orasul lor medieval fumos cu oameni mandri si onesti.

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Matyas Andrei

    Pana in anul 1970 nu puteai sa intra in restaurantul Imparatul Romanilor daca nu esrai imbracat in costum si cravata-daca nu aveai cravata era un garderobier(scop) care imprumura o cravata.Ce timpuri…

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Georg

    “[…]Poligonul de tir, care se afla pe strada Livezii, lângă zidul orașului, actuala stradă Alexandru Petofi.[…]”

    Str. Livezii, mai precis tradus (dupa sensul ca acolo pasteau vitele orasenilor, deci nu erau pomi, fructiferi ca in livada): Strada PAJISTEI= WIESENGASSE, parca prin anii 50-60 Strada Petöfi

    -deja banuiesc SURSA:, un articol (printre mai multe) din Tribuna scris de un batran care-si aminteste numai ce a stiut el ATUNCI pentru ca e departe si ACUM nu mai citeste despre istoria Orasului.
    Dar, macar, face ceva si el…

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Georg

    Hochmeister, delikat’essen
    14 august 2016 la 16:21 – Raspunde

    La restaurantul Hochmeister din piata Schiller, la parterul casei Martin Hochmeister, puteti rasfoi cartea pusa la dispozitie de catre personalul localului.

    Sa raspundem:

    Martin von Hochmeister a infiintat un TEATRU si nu o crâsma.
    Ma voi duce in vizita la Martin von Hochmeister, dar numai dupa ce

    TEATRUL ORASULUI (Stadtheater) se va numi CORECT:

    Martin von Hochmeister-Theater

    TEATRUL MARTIN von HOCHMEISTER

    pentru ca EL l-a amenajat si FIUL LUI, tot Martin von Hochmeister l-a renovat dupa incendiu.

    si NU fandosita Domnisoara THALIA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact