Consilierii locali ai Sibiului au aprobat, săptămâna trecută, un proiect prin care două imobile din centrul Sibiului, aflate spate în spate (pe Tribunei nr. 5, respectiv pe strada Ioan Lupaș, la nr. 6) să fie demolate parțial, iar în locul lor să fie ridicat un nou imobil în care să funcționeze locuințe cu regim hotelier și spații comerciale la parter. Proiectul generează ample discuții, în care unii cer stoparea demersurilor și clasarea celor două clădiri ca monumente istorice, în timp ce alături de inițiatorii proiectului alte voci susțin că Sibiul este un oraș care trebuie să accepte ”schimbarea”.
Ca de foarte puține ori, ședința Consiliului local al Sibiului de săptămâna trecută a început cu o ușoară întârziere. ”Să mai așteptăm puțin Comisia de urbanism”, a cerut primarul Astrid Fodor. Motivul pentru care respectiva comisie a Consiliului local întârzia într-un birou al Primăriei nu a mai fost făcut public. Este vorba de o adresă a Institutului național al patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, adresă transmisă către Direcția județeană pentru cultură, la solicitarea unor asociații din Sibiu. În respectiva adresă, emisă cu o zi înainte de ședința CL Sibiu, reprezentanți ai respectivului Institut recomandau Direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național ”clasarea de urgență a celor două imobile alăturate”.
”În momentul în care, în acest moment, indicatorii de integritate și autenticitate ai sitului urban Centrul istoric Sibiu, monument inclus în Lista indicativă UNESCO, sunt amenințați de intervenția prevăzută prin PUD «Reabilitare și etajare imobile str. Tribunei, nr.5, și Str. I. Lupaș, nr. 6», cererea de clasare în regim de urgență a celor două imobile este justificată”, se arată în adresa menționată, transmisă și spre știința autorităților municipiului Sibiu.Patru din cei cinci membri ai Comisiei pentru urbanism au discutat despre respectiva adresă, dar nu mai amintit de aceasta și în ședința Consiliului local. Ai cărui membri au adoptat proiectul cu unanimitate de voturi. Potrivit proiectului, în locul celor două clădiri cu un singur nivel acum, ar urma să fie construit un singur imobil cu subsol, parter, două etaje și mansardă înaltă. La subsol va fi amenajat un spa, la parter – spații comerciale, iar la nivelurile superioare – apartamente cu regim hotelier. La parter urmează a fi amenajată și o galerie de trecere între strada Tribunei și Parcul Astra. De altfel, înspre parc ar urma amenajată și recepția pentru apartamente.
O dezbatere ”acoperită”
”Există puține clădiri-parter în zonă care se mai păstrează și tocmai acestea ar trebui păstrate în primul rând. Faptul că în stânga clădirilor există niște calcane rezultate în urma unor supraetajări sau construiri din anii 20-30 - perioadă în care noțiunea de patrimoniu nu exista așa cum există în zilele noastre - nu reprezintă un motiv de a proceda similar cu clădirile în cauză. Sibiul riscă să piardă șansa de a accede pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, din cauza unor intervenții precum cele în cauză”.
Asta declară Eugen Vaida, președinte al Asociației Monumentum și al Federației Transylvanet, organizații cu preocupări în zona arhitecturii și urbanismului. În luna mai a acestui an, după ce proiectul de pe Tribunei și I. Lupaș a intrat în dezbatere publică, Vaida a transmis Direcției județene pentru cultură Sibiu o cerere de clasare drept monumente istorice a celor două imobile, acțiune care ar fi blocat orice demers de intervenție. Același Vaida a cerut Primăriei Sibiu și organizarea unei dezbateri publice pe acest subiect. Dezbaterea a avut loc în vara acestui an, dar aceasta nu a fost anunțată decât celor direct interesați. Și, deși reprezentanții Primăriei au promis că cele semnalate de Asociația Monumentum, vor fi cuprinse în Raportul privind informarea și consultarea publicului, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Nici sesizările Asociației, nici discuțiile din cadrul dezbaterii nu au mai ajuns să fie amintite în Raportul care a însoțit proiectul de adoptare a PUD-ului în discuție.
Printre argumentele memorial-simbolice aduse pentru clasarea celor două clădiri se numără faptul că în imobilul de pe str. I. Lupaș a funcționat restaurantul StadtPark (deschis în ultimul deceniu al secolului XIX), iar pe Tribunei a locuit poeta Maria Cunțan, organizatoare a unor seri literare la care participau nume precum George Coșbuc sau Ion Slavici.
Autoritățile: există avantaje și dezavantaje
Dan Nanu, actualul director al Direcției județene pentru cultură, spune că nu a inițiat demersurile de clasare drept monumente istorice a celor două clădiri, deoarece studiile prezentate de cei care vor să intervină pe Tribunei și I. Lupaș arată că imobilele nu au relevanță istorică sau arhitecturală.
”Există și studiu istoric și studiu de arhitectură care indică faptul că nu există nici un element care să justifice clasarea acelor clădiri. Punctul meu de vedere, personal, este că ambele părți trebuie să își argumenteze foarte bine susținerile. O să avem, la Sibiu, o ședință a Comisiei zonele în cursul săptămânii de joi, mai discutăm o dată acest subiect. Eventual, cei nemulțumiți, se pot adresa mai departe, Comisiei naționale”, declară Dan Nanu.Comisia națională amintită de acesta a avizat, însă, proiectul aprobat zilele trecute și de consilierii locali.
Comisia de urbanism din cadrul Consiliului local Sibiu este condusă de arhitectul Paul Niedermaier, cel care a și lucrat la prima documentație pentru accederea Sibiului pe Lista UNESCO. ”Există un aviz de la Ministerul Culturii, Direcția Patrimoniu, pentru executarea acestor lucrări. Executarea acestor lucrări are avantaje și dezavantaje. Din punct de vedere urbanistic este net avantajos acest proiect, din punct de vedere istoric, desigur, se pierde ceva. Dar cred că această pierdere nu este prea mare”, explică Niedermaier, pentru Turnul Sfatului, motivul pentru care adresa INP nu a mai fost adusă în discuție în ședința Consiliului local de săptămâna trecută.
De menționat că adresa INP în discuție a fost întocmită de Iozefina Postăvaru, specialist atestat al Ministerului culturii, care este și membru al Comisiei zonale pentru monumente istorice nr. 9, comisie în al cărei teritoriu de competență este și județul Sibiu. Din aceeași comisiei face parte și Eugen Vaida.
Investitorul și arhitectul: ”un contrast plăcut între modern și vechi”
Standing House SRL, inițiatorul proiectului, este reprezentată de Luca Badetti, cetățean italian implicat în piața imobiliară din Sibiu de aproximativ zece ani. Arhitectul cu care lucrează Badetti este Mihai Țucă, de al cărui nume este legată și reabilitarea ”cu o fațadă modernă” a Teatrului Gong, din centrul Sibiului.
”E un obiect de arhitectură mic, în care putem pune toate eforturile noastre, ale arhitecților, alături de cele ale investitorilor, pentru a ieși un contrast plăcut și corect între modern și vechi. Se pot integra foarte bine amândouă”, spune Mihai Țucă. Referitor la recomandarea făcută de Institutul național al patrimoniului, arhitectul spune că motivele invocate sunt discutabile. ”Acea adresă este o recomandare, dar din punctul nostru de vedere, lucrurile precizate acolo nu sunt fondate profesional. Sunt niște argumente, cum ar fi că acel imobil are elemente de secol XIX, deci atunci este o clădire foarte veche. Sunt lucruri cu care nu suntem tocmai de acord, sunt mult prea subiective și nu sunt argumentate suficient. Și eu sunt atestat pentru a lucra pe monumente, deci pot spune că știu despre ce vorbesc. Avem studii făcute de specialiști avizați de același Institut național al patrimoniului care spun că acele imobile nu au valoare de istorie a artei, de istorie a picturii și așa mai departe”.Alături de investitor, Țucă arată că – și potrivit proiectului aprobat de CL Sibiu – pivnițele medievale aflate sub imobilul de pe Tribunei vor fi păstrate și integrate în noul imobil.
”Noi vrem să păstrăm destul de multe din această clădire, de aceea am propus și restaurare în acest proiect, să scoată în evidență ceea ce este vechi. În afara parterului din care vrem să păstrăm cât mai mult, din punct de vedere urbanistic vrem să menținem și curtea interioară până la nivelul primului etaj. De multe ori trebuie găsită o cale de mijloc între a păstra ceea ce are o valoare medie, să zicem, și de a o face să trăiască, să producă ceva. Altfel, rămânem doar cu muzee. Să fie și urbanistic, dar și economic viabil”, explică Mihai Țucă raționamentul proiectului său.Încă o rundă de avizări
CL Sibiu a adoptat, deocamdată, indicatorii urbanistici ai proiectului. Detaliile de arhitectură nu au fost stabilite, iar acestea vor trebui avizate de Comisia națională a monumentelor istorice înainte de a fi eliberată autorizația de construire de către Primăria Sibiu.
”Nu știm deocamdată cum va arăta fațada. Sunt mai multe idei, trebuie să le sedimentăm un pic având acum PUD-ul. Trebuie să vedem ce își pot permite și investitorii și să avem o formulă care să nu sară în ochi. Nu ar trebui să fie ceva opulent, ceva lucitor. Dimpotrivă, ceva neutru, dar de factură modernă. Nu știu să spun dacă sticlă, lemn tratat modern sau alte goluri. Eu visez să găsim o formulă de echilibru între modern și istoric. Pentru că nu vreau să mințim, să facem acolo o pastișă, cu o fațadă repetitivă, pe care o multiplicăm pe etaje, precum cea vecină. Clădirea de la nr. 7, de pildă, are două etaje făcute în 1875 și un etaj făcut în 1950. Nu se prea vede diferența, or asta nu este în regulă. Noi trebuie să arătăm acea istorie. Sibiul este și modern, degeaba negăm. Trebuie să arătăm că avem și case din toate perioadele”, declară Țucă.Alături de el, Luca Badetti spune că șantierul ar putea dura un an și jumătate, deoarece nu se dorește afectarea clădirilor vecine.
”Va trebui lucrat încet, vom lucra cu grijă, fiind un teren dificil. Eu sunt de zece ani în Sibiu, perioadă în care am tot construit. Acest proiect vreau să fie reprezentativ pentru ceea ce putem noi să facem”, declară Badetti.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Astrid Fodor , Primăria Sibiu , Teatrului Gong , Turnul Sfatului , Centrului Creștin , Mihai Ţucă , Asociaţia Monumentum , Uniunii Arhitecţilor , Eugen Vaida , Ministerul Culturii , Paul Niedermaier , Strada Tribunei , Parcul Astra , Istorie Naturală , Primăriei Sibiu , Cladirea Telefoanelor , Asociației Monumentum , Dezvoltare Centru , Ion Slavici , Ioan Lupaş , Artileria Română Modernă , Standing House , Elite Art Club Unesco , Proiectului Pilot , Pentru Sibiu , Dan Nanu , Ministerului Culturii , Sărătenii Vechi , George Cosbuc , Luca Badetti , Același Vaida , Direcția Patrimoniu , Federației Transylvanet , Iozefina Postăvaru , Maria Cunțan
Vizualizari: 7106
Ultimele comentarii
Acum 6 ore
MB
Acum 6 ore
Claudiu
Acum 6 ore
Liberal autentic
Acum 6 ore
Neli Oproiu
Acum 6 ore
Bobo