Joi,
28.03.2024
Parțial Noros
Acum
13°C

Bătălia pentru centrul Sibiului se dă pe Tribunei: clădiri menținute sau demolate (parțial)?

Bătălia pentru centrul Sibiului se dă pe Tribunei: clădiri menținute sau demolate (parțial)?

Consilierii locali ai Sibiului au aprobat, săptămâna trecută, un proiect prin care două imobile din centrul Sibiului, aflate spate în spate (pe Tribunei nr. 5, respectiv pe strada Ioan Lupaș, la nr. 6) să fie demolate parțial, iar în locul lor să fie ridicat un nou imobil în care să funcționeze locuințe cu regim hotelier și spații comerciale la parter. Proiectul generează ample discuții, în care unii cer stoparea demersurilor și clasarea celor două clădiri ca monumente istorice, în timp ce alături de inițiatorii proiectului alte voci susțin că Sibiul este un oraș care trebuie să accepte ”schimbarea”.

Ca de foarte puține ori, ședința Consiliului local al Sibiului de săptămâna trecută a început cu o ușoară întârziere. ”Să mai așteptăm puțin Comisia de urbanism”, a cerut primarul Astrid Fodor. Motivul pentru care respectiva comisie a Consiliului local întârzia într-un birou al Primăriei nu a mai fost făcut public. Este vorba de o adresă a Institutului național al patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, adresă transmisă către Direcția județeană pentru cultură, la solicitarea unor asociații din Sibiu. În respectiva adresă, emisă cu o zi înainte de ședința CL Sibiu, reprezentanți ai respectivului Institut recomandau Direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național ”clasarea de urgență a celor două imobile alăturate”.

”În momentul în care, în acest moment, indicatorii de integritate și autenticitate ai sitului urban Centrul istoric Sibiu, monument inclus în Lista indicativă UNESCO, sunt amenințați de intervenția prevăzută prin PUD «Reabilitare și etajare imobile str. Tribunei, nr.5, și Str. I. Lupaș, nr. 6», cererea de clasare în regim de urgență a celor două imobile este justificată”, se arată în adresa menționată, transmisă și spre știința autorităților municipiului Sibiu.
Patru din cei cinci membri ai Comisiei pentru urbanism au discutat despre respectiva adresă, dar nu mai amintit de aceasta și în ședința Consiliului local. Ai cărui membri au adoptat proiectul cu unanimitate de voturi. Potrivit proiectului, în locul celor două clădiri cu un singur nivel acum, ar urma să fie construit un singur imobil cu subsol, parter, două etaje și mansardă înaltă. La subsol va fi amenajat un spa, la parter – spații comerciale, iar la nivelurile superioare – apartamente cu regim hotelier. La parter urmează a fi amenajată și o galerie de trecere între strada Tribunei și Parcul Astra. De altfel, înspre parc ar urma amenajată și recepția pentru apartamente.

O dezbatere ”acoperită”

”Există puține clădiri-parter în zonă care se mai păstrează și tocmai acestea ar trebui păstrate în primul rând. Faptul că în stânga clădirilor există niște calcane rezultate în urma unor supraetajări sau construiri din anii 20-30 - perioadă în care noțiunea de patrimoniu nu exista așa cum există în zilele noastre - nu reprezintă un motiv de a proceda similar cu clădirile în cauză. Sibiul riscă să piardă șansa de a accede pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, din cauza unor intervenții precum cele în cauză”.

batalia-pentru-centrul-sibiului-se-da-pe-tribunei-1

 

Asta declară Eugen Vaida, președinte al Asociației Monumentum și al Federației Transylvanet, organizații cu preocupări în zona arhitecturii și urbanismului. În luna mai a acestui an, după ce proiectul de pe Tribunei și I. Lupaș a intrat în dezbatere publică, Vaida a transmis Direcției județene pentru cultură Sibiu o cerere de clasare drept monumente istorice a celor două imobile, acțiune care ar fi blocat orice demers de intervenție. Același Vaida a cerut Primăriei Sibiu și organizarea unei dezbateri publice pe acest subiect. Dezbaterea a avut loc în vara acestui an, dar aceasta nu a fost anunțată decât celor direct interesați. Și, deși reprezentanții Primăriei au promis că cele semnalate de Asociația Monumentum, vor fi cuprinse în Raportul privind informarea și consultarea publicului, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Nici sesizările Asociației, nici discuțiile din cadrul dezbaterii nu au mai ajuns să fie amintite în Raportul care a însoțit proiectul de adoptare a PUD-ului în discuție.

Printre argumentele memorial-simbolice aduse pentru clasarea celor două clădiri se numără faptul că în imobilul de pe str. I. Lupaș a funcționat restaurantul StadtPark (deschis în ultimul deceniu al secolului XIX), iar pe Tribunei a locuit poeta Maria Cunțan, organizatoare a unor seri literare la care participau nume precum George Coșbuc sau Ion Slavici.

Autoritățile: există avantaje și dezavantaje

Dan Nanu, actualul director al Direcției județene pentru cultură, spune că nu a inițiat demersurile de clasare drept monumente istorice a celor două clădiri, deoarece studiile prezentate de cei care vor să intervină pe Tribunei și I. Lupaș arată că imobilele nu au relevanță istorică sau arhitecturală.

”Există și studiu istoric și studiu de arhitectură care indică faptul că nu există nici un element care să justifice clasarea acelor clădiri. Punctul meu de vedere, personal, este că ambele părți trebuie să își argumenteze foarte bine susținerile. O să avem, la Sibiu, o ședință a Comisiei zonele în cursul săptămânii de joi, mai discutăm o dată acest subiect. Eventual, cei nemulțumiți, se pot adresa mai departe, Comisiei naționale”, declară Dan Nanu.
Comisia națională amintită de acesta a avizat, însă, proiectul aprobat zilele trecute și de consilierii locali.

batalia-pentru-centrul-sibiului-se-da-pe-tribunei-2

Comisia de urbanism din cadrul Consiliului local Sibiu este condusă de arhitectul Paul Niedermaier, cel care a și lucrat la prima documentație pentru accederea Sibiului pe Lista UNESCO. ”Există un aviz de la Ministerul Culturii, Direcția Patrimoniu, pentru executarea acestor lucrări. Executarea acestor lucrări are avantaje și dezavantaje. Din punct de vedere urbanistic este net avantajos acest proiect, din punct de vedere istoric, desigur, se pierde ceva. Dar cred că această pierdere nu este prea mare”, explică Niedermaier, pentru Turnul Sfatului, motivul pentru care adresa INP nu a mai fost adusă în discuție în ședința Consiliului local de săptămâna trecută.

De menționat că adresa INP în discuție a fost întocmită de Iozefina Postăvaru, specialist atestat al Ministerului culturii, care este și membru al Comisiei zonale pentru monumente istorice nr. 9, comisie în al cărei teritoriu de competență este și județul Sibiu. Din aceeași comisiei face parte și Eugen Vaida.

Investitorul și arhitectul: ”un contrast plăcut între modern și vechi”

Standing House SRL, inițiatorul proiectului, este reprezentată de Luca Badetti, cetățean italian implicat în piața imobiliară din Sibiu de aproximativ zece ani. Arhitectul cu care lucrează Badetti este Mihai Țucă, de al cărui nume este legată și reabilitarea ”cu o fațadă modernă” a Teatrului Gong, din centrul Sibiului.

”E un obiect de arhitectură mic, în care putem pune toate eforturile noastre, ale arhitecților, alături de cele ale investitorilor, pentru a ieși un contrast plăcut și corect între modern și vechi. Se pot integra foarte bine amândouă”, spune Mihai Țucă. Referitor la recomandarea făcută de Institutul național al patrimoniului, arhitectul spune că motivele invocate sunt discutabile. ”Acea adresă este o recomandare, dar din punctul nostru de vedere, lucrurile precizate acolo nu sunt fondate profesional. Sunt niște argumente, cum ar fi că acel imobil are elemente de secol XIX, deci atunci este o clădire foarte veche. Sunt lucruri cu care nu suntem tocmai de acord, sunt mult prea subiective și nu sunt argumentate suficient. Și eu sunt atestat pentru a lucra pe monumente, deci pot spune că știu despre ce vorbesc. Avem studii făcute de specialiști avizați de același Institut național al patrimoniului care spun că acele imobile nu au valoare de istorie a artei, de istorie a picturii și așa mai departe”.
Alături de investitor, Țucă arată că – și potrivit proiectului aprobat de CL Sibiu – pivnițele medievale aflate sub imobilul de pe Tribunei vor fi păstrate și integrate în noul imobil.
”Noi vrem să păstrăm destul de multe din această clădire, de aceea am propus și restaurare în acest proiect, să scoată în evidență ceea ce este vechi. În afara parterului din care vrem să păstrăm cât mai mult, din punct de vedere urbanistic vrem să menținem și curtea interioară până la nivelul primului etaj. De multe ori trebuie găsită o cale de mijloc între a păstra ceea ce are o valoare medie, să zicem, și de a o face să trăiască, să producă ceva. Altfel, rămânem doar cu muzee. Să fie și urbanistic, dar și economic viabil”, explică Mihai Țucă raționamentul proiectului său.
Încă o rundă de avizări

CL Sibiu a adoptat, deocamdată, indicatorii urbanistici ai proiectului. Detaliile de arhitectură nu au fost stabilite, iar acestea vor trebui avizate de Comisia națională a monumentelor istorice înainte de a fi eliberată autorizația de construire de către Primăria Sibiu.

”Nu știm deocamdată cum va arăta fațada. Sunt mai multe idei, trebuie să le sedimentăm un pic având acum PUD-ul. Trebuie să vedem ce își pot permite și investitorii și să avem o formulă care să nu sară în ochi. Nu ar trebui să fie ceva opulent, ceva lucitor. Dimpotrivă, ceva neutru, dar de factură modernă. Nu știu să spun dacă sticlă, lemn tratat modern sau alte goluri. Eu visez să găsim o formulă de echilibru între modern și istoric. Pentru că nu vreau să mințim, să facem acolo o pastișă, cu o fațadă repetitivă, pe care o multiplicăm pe etaje, precum cea vecină. Clădirea de la nr. 7, de pildă, are două etaje făcute în 1875 și un etaj făcut în 1950. Nu se prea vede diferența, or asta nu este în regulă. Noi trebuie să arătăm acea istorie. Sibiul este și modern, degeaba negăm. Trebuie să arătăm că avem și case din toate perioadele”, declară Țucă.
Alături de el, Luca Badetti spune că șantierul ar putea dura un an și jumătate, deoarece nu se dorește afectarea clădirilor vecine.
”Va trebui lucrat încet, vom lucra cu grijă, fiind un teren dificil. Eu sunt de zece ani în Sibiu, perioadă în care am tot construit. Acest proiect vreau să fie reprezentativ pentru ceea ce putem noi să facem”, declară Badetti.
batalia-pentru-centrul-sibiului-se-da-pe-tribunei-3

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

22 comentarii

mihai

Acum 7 ani

Te doare mintea ce debiteaza arhitectii astia ... Ce sa mai zici; nu-i bai sa ramana cotetul asta de acum ca doar e istoric...
Raspunde

nalu

Acum 7 ani

fecare isi urmareste interesul, dar relevant e, in ce masura influenteaza declararea sibiului ca sit unesco distrugerea respectivului imobil...
Raspunde

SB10NUT

Acum 7 ani

Tre sa vina macaronarii ca sa faca ce romanasii nostri ar fii trebuit sa faca demult? Asta e adevarata problema, ca in loc sa aiba romnu grija sa nu ajunga cladirea o paragina, se apuca de clasat ca monument dupa ce o vazut ca vrea Mascaltzone sa faca ceva cu ea. Asa procedeaza si copiii mici, doar atuncea isi amintesc cat de mult iubesc jucariile lor vechi cand vine fratioru mai mic sa se joace cu ele.
Raspunde

a

Acum 7 ani

Demolare DACA ceea ce urmeaza sa fie construit se conformeaza stilului arhitectural al centrului istoric altfel reconditionare. Cale de mijloc cu demolare partiala si constructie "modernista" intr-o combinatie grotesca nu se poate.
Raspunde

ion

Acum 7 ani

Nu stiu ce interese si spagi se ascund in spatele afacerii dar ma intreb de ce in subsolul cladirii se amenajeaza spa si nu parcare subterana pt. clientii spatiilor de cazare? In Italia asa ar fi impus autoritatile locale. Dar de ce sa nu se mai ia niste bani de la fraierii de romani.
Raspunde

daniela

Acum 4 ani

vorbeai de parcare dinspre Lupas, ca de pe Tribunei numai daca darami strada o poti face ! totusi ............. mai si gandim?!
Raspunde

Săndel

Acum 7 ani

Nemții au reconstruit 1:1 orașele bombardate, au imitat clădiri istorice, mici, mari. Noi ni le dărâmăm singuri! Ceaușescu demola centrele vechi din motive ideologice, acum demolăm noi din interese bănești.
Raspunde

SB10NUT

Acum 7 ani

Nemti o recostruit cladirile de 2 etje cu 2 in plus si printre ele cate o cladire de sticla.
Raspunde

mb

Acum 7 ani

Eu stiu ca in zona declarata monument istoric, din care face parte si cladirea respective, nu se demoleaza nimic, iar restaurarea se face doar cu pastrarea arhitecturii originale. Deci din start acest proiect trebuia respins. Este inadmisibil ca o cladire cu o valoare istorica certa sa fie lasata in paragina si pe urma demolata pentru a se construi ceva grotesc (arhitectii nostri sunt rupti de realitate, de vazut toate porcariile ridicate in ultima vreme) Arhitectul spune ca "degeaba, trebuie sa aratam ca Sibiul este si modern". Bravo! Exact in zona protejata istoric, unde exista deja o cladire istorica s-a gasit sa-si etaleze talentul. Iar desteptul de la Directia de Cultura are dubii daca cladirea este importanta sau nu. Il sfatuiesc sa coboare in pivnita casei sa vada cum arata un subsol ramas din perioada medievala. Pentru ca actuala cladire a fost construita peste vechea pivnita din sec. XV
Raspunde

...

Acum 7 ani

arhitectii nostri de multe vreme nu mai fac ce fac din etica profesionala. Si se vede. Etica si mandria profesionala au fost inlocuite de servirea intereselor unor baroni locali pentru bani desigur. Nu mai exista la noi samanta aia de arhitect care vrea sa lase in urma lui ceva frumos si de viitor...
Raspunde

zorg

Acum 7 ani

Numai experti comentatori. Nu tot ce este vechi este si valoros. Daca am pastra absolut toate cladirile vechi acum ar trebui sa stam in bordeie , pe motiv ca sunt valoroase din punct de vedere istoric. Toata lumea poate sa vada ce a facut arhitectul cu teatrul gong , deci nu cred ca este vorba de cineva care toarna case pe banda rulanta.
Raspunde

...

Acum 7 ani

Pai nici nu se poate turna pe banda rulanta in centru, ca daca se putea ... Pentru "investitorul" potrivit la noi se va face intotdeauna voia acestuia nu ceea ce ar fi bine pentru acest oras. Cat despre banda rulanta ea functioneaza bine in restul orasului
Raspunde

Aldea

Acum 7 ani

Nu stiu daca se justifica notiunea de monument istoric pentru cladirea respectiva, nu e tocmai reprezentativa si nici nu face parte dintr-un ansamblu unitar. Totusi, mare atentie cu dezvoltatorii astia imobiliari, ca una trec pe hartie si alta fac pe santier.
Raspunde

@@@

Acum 7 ani

Tocmai, face parte dintr-un sit, Centrul istoric Sibiu ! Este in zona de protectie ! Si mai candidam si pt. lista UNESCO, care verifica la sange, sunt chiar draconici ! Deja cu anumite demolari, orasul e compromis. Cladirea nu e cine stie ce, avem sute de astfel de fatade din anii 1870-1900, si nu doar in centrul istoric...mai sunt si in afara lui, chiar multe ! Totusi cladirea are istoria sa, fostul restaurant, pivnitele (posibil) medievale, daca nu mai tarzii (secole 16-17?). Considerand vecinele, si evolutia zonei mai ales in sec. 19, cladirea poate suporta etajare, dar imperios necesar pastrata actuala structura ! O pivnita de cateva sute de ani, intre o cladire de anii '30 si una de circa 1870, nu este de aruncat ! Mai ales ca strada Tribunei a trecut prin transformari masive intre 1870-1930+.
Raspunde

@@@

Acum 7 ani

Treaba e mult mai simpla: o data ce o zona a devenit protejata, centru istoric, rezervatie arhitectura, atunci EVOLUTIA este STOPATA !!! Cladire importanta sau nu ! Este vorba de un ansamblu urban ! Si exact aici e marea valoare a Sibiului, clar nu toate sunt Palatul Brukenthal sau Catedrala Evanghelica sau Casa Haller, Altemberger, etc... Ce ar fi sa demolam case prin Orasul de Jos sau Piata Aurarilor (avem deja una rasa total in Piata Armelor, 6), doar pt. ca nu sunt monumente de clasa A, si prezinta ''doar ceva medieval'' (pivnite, ceva ziduri). Aici o solutie de bun simt, si respect pentru situl urban, daca tot se vrea neaparat investitie, este sa reabiliteze/consolideze actualul imobil, sa etajeze (doar 1 etaj, arhitectura identica sau simplificata), acoperis nou in forma veche, sau la fel ca vecinele, si ATAT ! La asta, nici-o carta nu ar avea prea multe de obiectat ! Ce nu inteleg anumiti ''domni cu studii'', este: una este Art Deco, anii '30, si alta anii 2000+. Atunci exista bun gust, stiluri arhitectonice, apreciate actual, acum exista, in marea parte, doar cladiri anoste si PUR FUNCTIONALE ! Fara o estetica care sa genereze apreciere sau plus estetic zonei urbane, mai ales daca discutam de una istorica cu evolutie de la Romanic, la Art Deco, Cubism, etc. Treaba e destul de complicata, daca intram in detalii stam pana in 2030...e si chestie de respect, finete, apreciere, detaliu...Diavolul sta in detaliu pana la urma !
Raspunde

marginan

Acum 7 ani

imi aduc aminte ca in 2004 erau de vanzare 2 camere la strada din aceasta cladire care apartinea in jumatati egale unor frati , unul era in America iar celalalt vindea bucatele din cladire cu 75.000 de euro bucata fara stirea fratelui, imobilul este extrem de valoros dar nu neaparat arhitectural ci pentru dubla deschidere la strada Tribunei si la Parc. Ma indoiesc ca se va face o arhitectura de valoare, va fi un compromis provincial in care italianul va baga tot ce e posibil ca spatii de inchirat iar trecerea pe sub cladire va ramane o momeala pentru aprobare, de locuri de parcare ce a mai vorbim. O imitatie ieftina de "istoric" aduce aminte de arhitectura cu specific a lui Ceausescu, este tot ce nu-i trebuie Sibiului. Problema este generala, cei ce au mostenit/au primit inapoi nu au interes sa intretina si sa repare, cei ce cumpara de la mostenitori vor sa faca afacerea vietii. Ramane la latitudinea celor ce aproba sa aiba curaj sau nu. Aprobarile de demolare de pe Saguna/Lenin, demolarea fara aprobare de la Moara lui Pelger, s-a construit ceva in loc?
Raspunde

marginan

Acum 7 ani

exista ceva de referinta in Sibiu, ce ar fi construit Badetti?
Raspunde

K.Samuel

Acum 7 ani

Luca este un dezvoltator care a construit, ce a construit, chiar OK. Este o prostie ca primaria sa refuze dezvoltarea. Daca vrea sa faca ceva, ar fi normal sa lucreze impreuna cu dezvoltatorul pentru o solutie arhitecturala armonioasa, daca considera ca solutia propusa e disonanta. Primaria Sibiu e o primarie extrem de lipsita de viziune. Daca te duci in marile orase ale lumii, vei vedea cladiri moderne intre cladiri clasice, care se complementeaza foarte frumos una pe cealalta. Un bun exemplu este Berlinul, unde ai cladiri monumente istorice langa cladiri moderne, intr-un tot armonios. De asemenea, ma supara destul de mult umflatul asta al cozii cu privire la arhitectura sibiana, care nu este atat de valoroasa precum le-ar place unora sa fie. Cele mai multe cladiri ale orasului vechi sunt cladiri, lipsite de valoare arhitecturala, nereprezentand stiluri anume, fiind echivalentul caselor care se construiesc acum, insa corespunzatoare perioadei in care au fost edificate. Ca si cum peste 200-300 de ani, va veni cineva si va spune ca imobilul in care locuiesti acum, e monument istoric.
Raspunde

@@@

Acum 7 ani

K Samuel, mai treci pe la scoala, una ce invata ce e patrimoniul. Aduci Berlinul in discutie? Ras 98% de americani, rusi, englezi? Mai bine aduci in discutie Parisul sau Bruxelles ! Stii, babacii aia vecini cu tine, din Deutschland si Osterreich, nu vin sa vada bloacele din Hipodrom, sau Ramada ! Invata cum si cu ce se haleste turismul, dar ma tem ca il cunosti doar pe cel sexual si de shopping (jeansi mai cheap aici, asa-i?). Vezi ca toate cartele prevad si refolosirea pe cat posibil a materialului original (vezi Frauenkirche Dresda), in caz ca necesita reconstructie. Deci DA, trebuie refolositi si chilotii bunicii, daca pe la 1540 stateau pe post de steag pe cocioaba ! Ce a-ti mai vrea voi sa trantiti bloace in centrul vechi, nostalgicilor !
Raspunde

Andrei

Acum 7 ani

Eu am vindut acest obiect cu acordul D-lui Protopopescu.Inca din 2009 acest obiect era o ruina pe care acest Domn a incasat 200000$ .Iti sta mintea citi bani s-au incasat pe aceasta ruina din centrul Sibiului ,care intre timp este un focar de infectie ,si un pericol pentru cladirile din jur ,deoarece acolo stau Boschetari care pot oricind da foc ,mai ales acum cind vine iarna .Trebuie sa vedeti arhitecturi spre exemplu Stuttgart unde s-a inbinat armonios cladiri vechi cu arhitectura moderna.Daca vroia sa salveze CE? nu ar fi vindut ,sau banii incasati pe vinzare i-ar fi investit in renovari.
Raspunde

Vasile de Vasile

Acum 7 ani

Bă, tu ești prost sau te faci? Ce obiect? Ce renovări?
Raspunde

Sibian

Acum 6 ani

Cine e propritarul? Ca n-am avut rabdare sa citesc tot. Si daca tot suntem la cap demolari cine e proprietarul cladirii demolate la Dioda? Ca tabla de santier ioc.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus