X
blanca-cros-3

Interviu cu președintele juriului pentru Regiune Gastronomică Europeană: ”Nicăieri altundeva nu am văzut asta, doar în Sibiu”

Blanca Cros este președintele juriului internațional care săptămâna trecută a recomandat Sibiu să primească titlul de Regiune Gastronomică Europeană în anul 2019. În același timp, doamna Cros conduce proiectul actualei regiuni gastronomice, Catalunia. Am stat de vorbă cu ea pentru a vedea ce i-a plăcut mai mult la propunerile Sibiului, dar și ce îmbunătățiri vor vedea sibienii în următorii ani.

Reporter: Din experiența dumneavoastră și a altor Regiuni Gastronomice Europene, ce are Sibiul de câștigat din acest proiect? Ce așteptări ar trebui să avem noi, sibienii?

Blanca Cros: În cazul nostru, al Cataluniei, este foarte important pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană să reunească sub același țel diferite sectoare ale administrației, nu trebuie să ne concentrăm doar pe turism, ci și pe agricultură sau altele. De ce spun asta? Pentru că toți factorii implicați, inclusiv societăți economice sau mici producători, trebuie să lucreze împreună pentru a se prezenta în fața publicului. Din nou, în cazul nostru particular, apar adesea decizii care afectează întreaga comunitate și aceste decizii trebuie atent cântărite. Ca să vă dau un exemplu, noi am făcut un proiect care se numește ”Bun venit în fermă!” și care s-a desfășurat în weekend-uri. Foarte mulți oameni din Barcelona, nu doar turiști, au mers în munți, în sate și zonele rurale pentru a vizita fermele pe care le avem. Proiectul este avantajos atât pentru fermieri cât și pentru comunitate, dar nu s-ar fi putut implementa fără o strânsă colaborare între administrația locală și fermieri. Regiunea Sibiului văd că este formată din mai multe administrații mai mici, fiecare cu diferite departamente în subordine, agricultură, dezvoltare, economie, este extrem de important care toate să fie legate.

Rep.: Deci o primă măsură importantă este să conectăm factorii de decizie.

B. C.: Pentru noi acesta a fost secretul reușitei. Nu vă imaginați că asta se întâmplă tot timpul, a fost o premieră și în cazul nostru ca toată lumea să muncească împreună pentru a promova gastronomia, dar a meritat fiecare efort. Rezultatele se văd în comunitate, le aflăm de la fiecare cetățean și toți spun că lucrurile se mișcă, există o evoluție. Gândiți-vă că am conectat universitățile la școli, primăriile, oamenii de afaceri, chiar și cei mai mici producători agricoli.

Rep.: Chiar și satele îndepărtate din județul Sibiu vor afla în 2019 că suntem Regiune Gastronomică Europeană?

B. C.: Așa ar trebui, Sibiul și-a asumat asta în proiectul pe care l-a depus. Nu e de ajuns să atrageți turiști în Sibiu sau în Mediaș, trebuie să duceți oamenii din Sibiu și din Mediaș în curțile fermelor din zonele rurale. Pe asta se bazează programul.

blanca-cros-1

Rep.: Există vreun aspect specific Sibiului care să vă fi impresionat sau despre care să spuneți că nu ați mai văzut altundeva?

B. C.: Da, am fost foarte plăcut impresionată să văd modul în care v-ați păstrat produsele tradiționale, agricultura tradițională, care în acest caz înseamnă și una naturala, ecologică. Realitatea este că în zilele noastre, în cele mai multe regiuni ale Europei, agricultura a ajuns să fie atât de industrializată încât oamenii simt nevoia să se întoarcă la origini, la străbunii lor. Așa s-au pus bazele agriculturii organice, care are tot mai mulți adepți în toată Europa. Aici aveți deja destul de dezvoltată agricultura organică și văd că funcționează foarte bine. Sunt impresionată să descopăr asta. Noi a trebuit să o luăm de la început, să ne întoarcem la cum se făcea odată, am căutat modul în care străbunicii noștri cultivau legumele și l-am reluat. Voi îl aveți și nu cred că vă dați seama! E fantastic!

Rep.: Nu e totul numai lapte și miere, ați avut și o serie de recomandări pentru Sibiu. Care sunt acestea și de ce?

B. C.: Primul pas pe care Sibiul trebuie să-l facă este să citească, foarte atent, dosarul pe care l-a primit înapoi. Și să ia fiecare recomandare în parte, s-o adapteze la condițiile specifice și s-o implementeze. Sunt unele aspecte la care ținem mult. Spre exemplu, dosarul Sibiului s-a concentrat foarte mult pe micii producători locali, dar pentru a crește economia și pentru a promova produsele Sibiului în Europa este nevoie să lucrați cu fermele de dimensiuni medii și cu cele cu adevărat mari. Vor trebui cooptate în proiect mari companii cu activitate în agricultură și comerț. Deci aveți mult de muncă.

Rep.: Adevărul este nu prea avem nimic în comun cu gastronomie din Egeea de Sud. Cum va putea colabora Sibiul cu grecii de pe insule și ce vom avea de câștigat?

B. C.: Asta depinde numai de modul în care echipa din Sibiu și cea din Egeea de Sud vor colabora. Însă, întreaga platformă a Regiunilor Gastronomice Europene a fost concepută în așa fel încât este obligatoriu să dezvoltați proiecte în comun și să interacționați constant. Adevărul este că anul 2016 este primul în care avem acordat titlul de Regiune Gastronomică Europeană, deci nu există foarte multă experiență în acest sens pentru că proiectul este unul nou. Deocamdată știm câteva direcții până în anii 2020, dar scopul este să descoperim cât mai mult regiune, din toată Europa. Abia acum se stabilesc standardele, acum se vede cum colaborează regiunile între ele. O idee la care mă gândesc eu este că putem lua un sector din Sibiu mai puțin dezvoltat pe care îl putem pune în legătură cu unul foarte dezvoltat din Egeea, astfel încât să îi dăm șansa să crească. Ideea este valabilă și invers. Noi, în Catalunia, dacă vedem că partenerii din Lombardia sunt foarte buni în marketing și se pricep să-și prezinte și să-și vândă produsele, merge la ei să vedem cum reușesc. Scopul nu este să copiem, ci să ne îmbunătățim păstrând ce avem specific.

Rep.: Asta înseamnă și că există o presiune mare pe Sibiu, fiind una dintre primele Regiune Gastronomice Europene…

B. C.: Nu ar trebui să fie deloc o presiune, ar trebui să fie doar colaborare. Toți avem același țel.

blanca-cros-4

Rep.: În Sibiu toată lumea compară acest program cu cel al Capitalelor Culturale. Avem așteptări prea mari?

B. C.: Sincer să fiu această întrebare merge prea departe din punctul meu de vedere și n-aș ști ce să vă răspund. Cred doar că experiența pe care ați acumulat-o în 2007 vă va fi foarte folositoare în 2019, știți deja să lucrați în echipă, sunteți deschiși, aveți proiecte pe termen lung… Nu știu exact ce a presupus anul 2007 pentru voi, pot doar să mă gândesc că fără o colaborare internațională strânsă nu ați fi ajuns la aceste rezultate uimitoare. Eu sunt încrezătoare, văd foarte mult potențial în Sibiu. Ar mai trebui să fac o mărturisire legată de acest aspect, unul dintre lucrurile care m-a surprins cel mai mult la candidatura Sibiului a fost să vedem, încă din prima parte a propunerilor, parteneriatele cu marile instituții de cultură. Am văzut produse tradiționale dar am văzut și Filarmonica, am văzut rețete vechi, dar și Teatrul Național, înțelegeți? Nicăieri altundeva nu am văzut asta, în Sibiu gastronomia este legată de artă și cultură.

Rep.: Este ceea ce vorbeam mai devreme, experiența din 2007.

B. C.: Exact! Și e foarte bine că ați făcut asta. Să ne fi văzut în juriu cum ne miram: O, uite, muzeul are o tradiție în a organiza festivaluri culinare! Asta ne-a impresionat.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

4 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Olingpia Gafosdea

    ….. hai doamna Bianca, ce galanta sunteți cu aprecierile la adresa noastră!
    Totuși, avem rugămintea sa ne menținem in limitele “normalității”….
    Mâine-poimâine , o sa veniți sa ne spune-ti ca pe unde ati mai umblat,
    Dvs. n-ati vazut ochelariste ” vâlcence” cu farfuria “tecaruita” cu
    bunataturi, înfulecând de zor…

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Micul Muci

    ‘Primul pas pe care Sibiul trebuie să-l facă este să citească, foarte atent, dosarul pe care l-a primit înapoi. ” sau ” Să ne fi văzut în juriu cum ne miram: O, uite, muzeul are o tradiție în a organiza festivaluri culinare! Asta ne-a impresionat.” Deja ma umfla risul!Deci avem 9 milioane de euroi pentru pita cu slanina si cu ceapa da’ pentru DPC nu.Nu-i bai,o sa vina o firma din Bacau ori Vaslui sa ne repare strazile pentru ca in Sibiu nu se poate rentabiliza o firma,a Municipiului Sibiu,administrata de Consiliul Local Sibiu, care are piata asigurata pe 20 de ani.Cu banii pe care o sa-i incaseze anul viitor SOMA Bacau va cumpara tot DPC-ul!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact