sometra-3

Grexitul de la Sometra, un nou pas: fuziunea transfrontalieră, aprobată fără opoziție

Cum nimeni nu s-a opus, judecătorul Ioan Vișa al Tribunalului Sibiu a recunoscut legalitatea fuziunii transfrontaliere a societății care a preluat tot de la Sometra (mai puțin cele aproape patru milioane de tone de steril cu plumb și zinc) și Aluminium of Greece, companie tot din holdingul grec Mytilineos.

Într-o sală de judecată aproape goală, săptămâna trecută, a avut loc primul și ultimul termen din dosarul pentru aprobarea fuziunii transfrontaliere. După cum arăta Turnul Sfatului zilele trecute, fuziunea respectivă face parte dintr-un amplu scenariu, care poate duce la eludarea obligațiilor de mediu ale grecilor de la Mytilineos. Mai pe românește spus, cei care au exploatat timp de 18 ani Sometra se pregătesc de plecarea din România, dar fără a mai cheltui niciun euro pentru ecologizarea platformei industriale și – mai ales – rezolvarea problemei imensei halde de steril, în care se regăsesc cantități însemnate de plumb și zinc.
Scenariul a debutat – la finele anului trecut – cu divizarea Sometrei în două. Reycom Recicling SA, firma înființată de Sometra, a preluat tot activul și pasivul acesteia – mai puțin terenurile pe care se află sterilul. Apoi, în primăvara acestui an, acțiunile Reycom au fost cumpărate de Aluminium of Greece (AoG), societate tot din holdingul Mytilineos. În iunie 2016, proiectul de fuziune transfrontalieră între Reycom și AoG a primit formă autentică la notar.

Motivele oficiale

”Cele două societăți fac parte din același grup. Grupul are în vedere consolidarea cu capacitățile tehnice din România”, a arătat avocata ce reprezenta în sala de judecată AoG. ”Consolidarea” invocată trebuie privită cel puțin cu suspiciune, din moment ce Reycom nu poate produce plumb și zinc pe platforma Sometra dintr-un motiv foarte simplu: nu are autorizație de mediu și nici nu a demarat această procedură. Doar Sometra SA deține o astfel de autorizație, dar după diviziune a rămas fără niciun bun (nici măcar cu angajați).
”Nu s-au înregistrat opoziții, astfel că în luna septembrie 2016, cele două societăți au aprobat în mod formal fuziunea”, a mai arătat avocata, la termenul de judecată din 11 octombrie (preschimbat la cerere din 25 octombrie). Judecătorul Ioan Vișa a încuviințat fuziunea. ”Constatată legalitatea Fuziunii Transfrontaliere dintre Reycom Recycling în calitate de societate absorbită şi Aluminium of Greece, în temeiul căreia întreg patrimoniul (activ şi pasiv) al societăţii Reycom Recycling va fi transferat către Aluminium of Greece în conformitate cu prevederile Proiectului Comun de Fuziune Transfrontalieră. Dispune înregistrarea menţiunilor referitoare la Fuziunea Transfrontalieră în Registrul Comerţului”, se arată în încheierea finală pronunțată în urma singurului termen de judecată.

Fuziune cu beneficii. În Grecia

Prin preluarea întregului activ, dar și pasiv de la Sometra, la Reycom (și, în urma fuziunii, la Aluminium of Greece) au ajuns și pierderile de peste 514 milioane de lei, înregistrate de Sometra în ultimii ani. ”Aceste pierderi preluate acum de Aluminium of Greece, vor scuti această societate de la plata impozitelor pe profit. Din ce estimăm noi, aceste scutiri de la plata impozitelor sunt de aproximativ 20 de milioane de euro”, arată pentru Turnul Sfatului surse apropiate discuțiilor despre fuziunea transfrontalieră.

Urmează falimentul?

Scenariul prezentat de Turnul Sfatului zilele trecute are drept deznodământ un faliment al societății Sometra SA, deținută în proporție de 92,79% de către Mytilineos. Un astfel de faliment, odată produs, ar putea scuti grecii de la Mytilineos de la obligațiile de mediu. Doar închiderea haldei de steril prin depozitarea acesteia într-o groapă ecologică ar genera costuri de zeci de milioane de euro. Care, după eventuala dispariție a Sometrei, ar trebui achitate de Statul Român, care s-a angajat în fața UE că va rezolva din punct de vedere ecologic toate haldele de steril din țară.
Reprezentanții Sometra și Reycom nu au dorit să facă niciun fel de comentarii.

Citește și

La Sometra are loc un Grexit pe tăcute: Copșa Mică rămâne cu o ”bombă de mediu” de patru milioane de tone

 

Comments

comments

3 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    In privinta ” bombei de mediu ” din Copsa Mica ,ce face statul roman pentru a-si apara cetatenii
    natura si resursele tarii ?
    Domnule Johannis, ce parere ai ? Pentru ce te-am ales ?

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Anchete
  • Contact