Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
20°C

De la Radu Câmpeanu, la Călin Popescu Tăriceanu

A murit Radu Câmpeanu, figură emblematică a liberalismului românesc.

Crescut și educat în spiritul liberalismului interbelic, devotat ideii dezvoltării democratice a României, după instaurarea regimului comunist Radu Câmpeanu este supus aceluiași tratament concentraționar asemeni tuturor luptătorilor pentru libertate și independență. Plecat apoi în străinătate, se dedică mișcării diasporei românești pentru eliberarea țării de sub ocupația străină. Revine în țară îndată după revoluție și reînființează Partidul Național Liberal al cărui prim președinte postrevoluționar este.

Alături de alți reprezentanți interbelici de frunte, Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Sergiu Cunescu, se lansează în lupta pentru reinstaurarea democrației, într-o confruntare dură și inegală cu grupul iudeo-pro-sovietic care preluase puterea prin manevra teroristă pusă la cale de Moscova. Conduce Partidul Național Liberal până în 1993 când conducerea este preluată de Ionescu Quintus. Rămâne în continuare pe baricadele luptei politice animat de aceleași țeluri și sentimente.

Azi, la încetarea din viață, îi aducem cuvenitul prinos de recunoștință. Remarcăm cu satisfacție că ni se alătură și mai vechii săi adversari politici, Iliescu și Năstase. Este un gest creștinesc și de bun simț. Se cuvine să remarcăm faptul că în dorința de a stopa orientarea țării spre Moscova și a-i asigura o autentică evoluție democratică, Radu Câmpeanu a acceptat compromisul bătăliei din interior, alăturându-li-se în procesul guvernării. Este în controversă această colaborare, susținându-se și ideea că prin aceasta dimpotrivă, lupta forțelor democratice interne a fost slăbită, oferindu-le adversarilor o primă de recunoaștere în fața opiniei publice.

S-a observat însă că de atunci și până mai ieri, liberalii au urmat, cu oarecare nuanțări, aceeași politică de compromisuri și oportunism. În 1996 au abandonat platforma opoziției unite sub forma Convenției Democratice, concurând în alegeri pe liste proprii. La sfârșitul lui 1997 și pe parcurs s-au solidarizat cu PD împotriva guvernării Ciorbea părăsind CDR. În 2006 trădează alianța DA, exclud de la guvernare aliații PD și se așează sub pulpana protectoare a PSD. Urmează apoi înfrățirea cu PSD în de-acum bine cunoscuta cârdășie USL-istă.

Ca un fel de fir roșu în toată această aventură se impune figura lui Călin Popescu Tăriceanu, activ și de prezent într-o înrudire politică cu creația nu mai puțin detestatului Dan Voiculescu. Numai că pe când Radu Câmpeanu concepea compromisul ca mijloc de bătălie urmărind smulgerea țării din ghearele neocomuniste, Călin Popescu Tăriceanu acceptă orice compromis și practică orice oportunism în scopul mai mult decât evident de a se menține la putere și la guvernare, indiferent cu cine se aliază și indiferent ce direcție urmează. Rar un politician postdecembrist cu atâta aplicare spre obținerea și perpetuarea poziției politice în scopuri contrare interesului național. Sub chiar ochii noștri Tăriceanu dezvoltă o politică antinațională. Ce-i aia ca parlamentul să se opună justiției? Ce facem cu separarea puterilor în stat? Ce facem cu democrația?

De aportul asemănător celui furnizat de Radu Câmpeanu ar avea nevoie PNL și azi. Dl.Quintus spunea mai deunăzi că niciodată după 1989 PNL n-a fost atât de puternic ca acum. Poate și datorită infuziei PDL căci altminteri, cu deosebire în ultima vreme, a avut nefericita inspirație de a-și îndepărta oamenii cei mai valoroși, ultima ispravă notabilă fiind excluderea lui Teodor Paleologu. Inexplicabil acest chiuretaj în totul greșit țintit. În persoana lui Radu Câmpeanu PNL avea în frunte un politician rasat precum și alți competitori de certă valoare. Azi PNL arată o îngrijorătoare sărăcie spiritual-politică.

Apar însă, la vremuri noi și oameni noi. Unul dintre aceștia se afirmă a fi Dacian Cioloș. Adversarii, în frunte cu Dragnea și Băsescu îl acuză de prozelitism principial lipsit de elemente palpabile și concrete. Politicieni de înaltă ținută între care și Radu Câmpeanu au subliniat importanța principiilor în politică cu condiția să le ai și să le respecți. Abia pe principii sănătoase se poate articula un valoros program de guvernare.

Putem spera că societatea românească a ajuns la stadiul în care va aprecia principialitatea, valorile morale și buna credință în politică.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

2 comentarii

e-manuela

Acum 7 ani

Buna! Nenea, principialitatea este o trăsătura de caracter pe care o "dobandesti" in familie, anterior "intrării" in viata politica. De aici si pesimismul ce ne încearcă vis-a-vis de "însănătoșirea" clasei politice...
Raspunde

pnl-ist convins nu facut la normă

Acum 7 ani

Ae trebui intrebati astia de candideaza in Sibiu daca au habar despre istoria partidului! Turcana, Sovaiala si alti pdl-isti rebotezati .
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus