Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
19°C

Interviu cu Siegfried Mureșan: În Parlament nu există deprinderea de a munci. Nici un parlamentar nu va spune vreodată: ”sunt la serviciu”

Interviu cu Siegfried Mureșan: În Parlament nu există deprinderea de a munci. Nici un parlamentar nu va spune vreodată: ”sunt la serviciu”

Un europarlamentar este complet necunoscut pentru oamenii de rând. Cel puțin în România. Spre deosebire de politicienii locali, pe care îi mai oprește lumea pe stradă, cei de la Bruxelles trec neobservați. Un bun exemplu îl reprezintă europarlamentarul Siegfried Mureșan, care acum o săptămână și jumătate se afla pe strada Arhivelor din centrul Sibiului. Într-o seară ploioasă și friguroasă de vineri. Foarte amabil, l-am convins ușor să bem o cafea.

Reporter: Ce avion vă aduce la Sibiu, într-o seară ploioasă de vineri când aproape nici un sibian nu se încumetă să iasă din casă?

S. M.: Nu mă aduce nimic special, nu am venit cu un motiv anume. Eu sunt din Hunedoara și de doi ani membru al Parlamentului European și cum noi nu avem anumite circumscripții pentru mine este clar, încă de la începutul mandatului, că zona pe care vreau să mă concentrez este reprezentată de județele din Transilvania. Eu vizitez în această zonă constant fabrici, întreprinderi, școli, am fost prin toate județele. Mă întâlnesc cu mulți oameni și aproape că pot spune că Sibiul e vecinul meu, chiar dacă știu că este Alba între noi. Este un oraș în care sunt mulți tineri, în care se întâmplă multe lucruri și tot mai multă lume se uită din nou spre Sibiu, după ce Timișoara a fost desemnată viitoarea Capitală Culturală Europeană. Dezvoltarea sustenabilă a Sibiului este oricând un model de urmat pentru orașele din România. Eu am venit pentru că vreau să mă întâlnesc cu oameni și să văd ce se mai întâmplă în Sibiu înaintea alegerilor parlamentare. În Sibiu, la fel ca și în Arad sau Cluj-Napoca rata șomajului este mică, oamenii au locuri de muncă, însă în orașele mici și medii situația diferă. Spre orașele mari și centrele universitare investitorii merg în mod automat, tinerii sunt bine educați și pregătiți, însă spre orașele mici și medii investitorii merg doar dacă sunt atrași, dacă primarul face eforturi pentru a-i atrage.

Rep.: Nu-mi spuneți că ați venit să vizitați Agnita sau Cisnădie?

S. M.: Astăzi nu că am aterizat la ora 17:00 și noi vorbim la ora 19:30, dar înainte am fost și am vizitat multe astfel de orașe din regiune. Am fost la o fabrică de textile industriale la Sighișoara, am fost la fabrica de cutii de viteze de la Sebeș, am fost la Kronospan, la Sebeș, pentru a le spune că nu sunt de acord cu modul în care tratează mediul înconjurător, am fost la Siemens, am mai fost o companie producătoare de subansamble, asta doar în ultimele luni. Merg în vizite la firme pentru că am convingerea că locurile de muncă nu sunt create în sectorul public, nu putem fi toți funcționari publici, locurile de muncă le creează sectorul privat. Datoria noastră, a politicienilor, este să creăm acel mediu în care sectorul privat se poate dezvolta.

europarlamentar-siegfried-muresan-5

Rep.: Ce feed-back aveți de la companiile din Ardeal?

S. M.: În primul rând văd că se creează tot mai multe locuri de muncă cu valoare adăugată mare. Firmele nu mai vin în România doar pentru că suntem mai ieftini decât alte regiuni. Însă, important pentru ei sunt două lucruri: infrastructura și calificarea forței de muncă. La fabrica de cutii de viteze de la Sebeș, spre exemplu, oamenii mi-au spus foarte clar că fără autostrada terminată au nevoie de peste șase ore pentru a duce cutiile de viteze asamblate până la granița cu Ungaria și de acolo, mai departe la fabricile din Ungaria sau Germania. Cu autostrada terminată timpul scade la sub patru ore, asta înseamnă că în durata de timp în care în momentul de față un TIR doar transportă cutiile, dacă autostrada e termină el se poate și întoarce. Poate scădea aproape la jumătate numărul de TIR-uri iar valoarea muncii crește. Consecința pentru oameni este că dacă avem infrastructura proastă mărfurile merg încet și costul este mai mare pentru firmă, rămân în firmă mai puțini bani pentru dezvoltare, pentru cercetare, pentru extindere sau chiar pentru salarii. La combinatul siderurgic de la Hunedoara directorul mi-a spus că ar avea nevoie de vagoane de la CFR marfă de tip platformă pentru a putea pune produsele din oțel, care sunt laminate și luni, prin inducție electromagnetică direct pe vagoane, căci așa sunt ele luate apoi pe piețele de export către care pleacă. Însă CFR Marfă nu e capabil să furnizeze decât vagoane înalte cu pereți, ca acum 80 de ani, ceea ce înseamnă cu nu putem folosi noua tehnologie pentru produsele finite și trebuie legate cu sârmă ca acum un secol. Producătorii din industria automotive de la Cluj mi-au spus foarte clar că durata de stocare la ei este foarte mică, produsul vine și în mai puțin de 24 de ore este asamblat, Ideal ar fi ca ele să fie puse în cantități mari pe un tren, însă CFR Marfă nu este o companie în a cărei punctualitate poți avea încredere și există riscul să întârzie marfa, tocmai de aceea transportul se întâmplă pe șosele. Asta aglomerează șoselele și scade productivitatea.

Rep.: Bun, dar lucrurile acestea le știm.

S. M.: La fel cum știm și despre necesitatea forței de muncă bine calificată. Toate firmele mi-au spus că până acum s-au mai descurcat căci au fost oameni în vârstă care au învățat meserie acum 20-30 de ani și care sunt bine calificați ca tinichigii sau sudori, ca dau câteva exemple. Din cauză că nu s-a făcut învățământ profesional în România în ultimii 20 de ani, când acești oameni vor ieși la pensie în următorii zece ani vom avea o mare problemă.

europarlamentar-siegfried-muresan-2

Rep.: Adevărat și acest aspect, dar întrebarea este ce facem?

S. M.: Convingerea mea este că la nivelul fiecărui județ inspectoratele școlare, în fiecare primăvară, trebuie să ceară de la toate firmele, fie că sunt de stat, fie că sunt private, o listă completă a numărului de angajați, pe meserii, de care vor avea nevoie în următorii cinci ani. Firmele își cunosc planurile de dezvoltare, știu cum se pot extinde și de câți oameni vor avea nevoie, de aceea trebuie avută o evidență exactă. Dacă avem necesarul putem pregăti școlile și clasele din timp conform necesarului din piață. Dacă avem nevoie de bucătari degeaba pregătim frizeri. Aici și sectorul privat trebuie să se implice pentru că dacă vrea să găsească muncitori tineri, bine calificați, care să poată intra în fabrică din prima zi, trebuie să ajute școlile, să le utileze cu aparate noi, moderne, exact ca cele pe care vor lucra tinerii apoi în fabrică.

Rep.: De acord cu ce spuneți dvs., Sibiul e un oraș industrial cu 15.000 de locuitori care merg în fiecare zi la muncă în Zona Industrială, unde este nevoie mare de muncitori bine pregătiți. Nevoie avem și de infrastructură, că toți se înghesuie dimineața și seara într-un trafic precum cel din București. Dar ce putere are un europarlamentar în rezolvarea acestor probleme când șefii instituțiilor locale nu le văd sau nu le găsesc soluții?

S. M.: Trebuie să fim corecți cu oamenii și să le spunem exact ce putem face. Nu trebuie să le dăm oamenilor impresia sau iluzia că europarlamentarul e responsabil pentru canalizarea din comună sau pentru gropile din asfalt. Ca om politic ai obligația ca peste tot unde vezi că este ceva în neregulă să încerci să duci lucrurile înainte. Primul meu proiect în Parlamentul European, la câteva săptămâni după alegeri, a fost următorul. Am redactat atunci un raport prin care am solicitat 3,5 milioane fonduri europene pentru ajutorul a o mie de muncitori disponibilizați de la Combinatul de Sârmă de la Câmpia Turzii. Combinatul și-a redus activitatea și s-a închis și proiectul meu a fost depus în Comisia pentru buget la sfârșitul lunii iulie 2014, a fost adoptat în septembrie 2014 și muncitorii disponibilizați au putut fi ajutați printr-o serie de măsuri și mai mult de 500 de oameni și-au găsit locuri de muncă. Am fi putut face și mai mult, eu vreau să ajungem la o mie de locuri de muncă. Era găsit un investitor privat care era pregătit să construiască o fabrică de echipamente sportive de iarnă, însă fiindcă partea română nu avansase prefinanțarea, până la momentul la care fondurile europene au venit, deși Guvernul de la acea vreme știa bine că ele vor veni, acel investitor s-a pierdut. 250 de muncitori putea fi ajutați pe termen scurt și pe termen lung mult mai mulți. Acesta este un exemplu concret unde, dacă Guvernul, Ministerul Muncii, ANOFM și-ar fi făcut treaba am fi putut ajuta peste o mie de oameni. Așa am putut ajuta mai mult de 500 de oameni. Eu sunt raportor acum din partea grupului Partidului Popular European pe tot bugetul Uniunii Europene pe anul următor, iar pe anul 2018 voi fi raportor din partea întregului Parlament European, deci eu voi face inițiativa legislativă pe tot bugetul UE.

europarlamentar-siegfried-muresan-4

Rep.: Și cu ce ne ajută concret asta, nu este ca și cum banii îi împărțiți după bunul plac?

S. M.: Da, dar este prima dată când un europarlamentar din România face asta. Obligația mea este să mă asigur că prioritățile grupului meu politic se regăsesc în bugetul final și am reușit asta. Concret am reușit să ca un miliard de euro să fie alocați suplimentar pentru mari proiecte de infrastructură și mari proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare, adică proiecte de importanță transfrontalieră pentru că România are fondurile structurale și de coeziune pentru autostrăzi și căi ferate alocate, pe acele nu ni-le mai poate lua nimeni. Singura problemă este să reușim să absorbim acești bani. Proiectele mari transfrontaliere se referă la mari terminale de gaz lichefiat, infrastructură energetică, printre altele. Cum am spus, este esențial pentru competitivitatea economică și încrederea investitorilor să avem infrastructură. După aceea, concret, am alocat 15 milioane de euro în plus pentru programul Erasmus, pentru studenți. Acesta a fost amendamentul meu. 20 de milioane în plus au mers către programul pentru IMM-uri. Am vrut să dăm un semnal foarte clar că sprijinim IMM-urile, sprijinim tinerii, sprijinim studenții. După aceea, a existat criza laptelui la nivel european anul acesta și am propus alocarea a 500 de milioane de euro pentru fermierii afectați. Am propus 7,5 milioane de euro și crearea de 30 de noi posturi la Europol și mărirea finanțării la o serie de linii de finanțare pentru creșterea siguranței și securității frontierei externe. Am văzut cu toții situația imigranților ilegali în UE. Mai mulți bani merg și pentru Republica Moldova. Am spus așa: vreau ca statele din vecinătatea estică care și-au asumat un parcurs european și o relație mai strânsă cu UE să beneficieze de mai multe fonduri europene. Ca urmare a unui amendament al meu Comisia Europeană a propus în proiectul de buget ca 544 de milioane de euro să meargă către Georgia, Ucraina și Republica Moldova. În paranteză fie spus, Republica Moldova este statul din afara UE care primește cele mai multe fonduri europene nerambursabile pe cap de locuitor. Și exemplele pot continua.

Rep.: Agenda de la Bruxelles și ce se întâmplă la Parlamentul European nu are nicio legătură cu România. Noi suntem cu totul și cu totul rupți de temele de discuție de acolo. Nu știu dacă ați văzut, dar prin Sibiu ne batem cu urșii, la București se acuză unii că-s mai penali ca alții, adică e cu totul și cu totul altceva. Ce se întâmplă cu noi?

S. M.: Adevărul este aveți dreptate și sincer este o întrebare pe care mi-o pun și eu de fiecare dată. Suntem înconjurați de provocări enorme. În primul rând haideți să vedem cine sunt vecinii UE. Este o Federație Rusă tot mai agresivă, este o Ucraină destabilizată, este o Crimee la 300 de kilometri de București, o Turcie în care nu mai putem avea încredere, un Orient Mijlociu în război, o Sirie cu mai mult de zece milioane de refugiați. Apoi sunt statele din Nordul Africii, precum Egipt, Libia, Maroc, Tunisia, Algeria, state cu care nu avem prea multe în comun în materie de democrație sau drepturile omului. Deci există provocări enorme în jurul nostru. În Africa populația s-a dublat în decurs de 20 de ani , de la 1,2 la 2,4 miliarde de oameni, în condițiile în care Africa devine tot mai caldă și fierbinte, accesul oamenilor la hrană, apă potabilă și sănătate nefiind tocmai bun. Este clar că oamenii vor căuta alternative. Acestea sunt marile probleme și România nu se poate izola. Nu putem închide ochii, trebuie să dezbatem aceste probleme, trebuie să găsim soluții. În opinia mea naționalismul este populism pur în aceste clipe fiind suntem parte a UE, a pieței comune, de pe urma comerțului, a turismului avem de câștigat. Acestea sunt temele mari și cred că doar statele UE împreună pot combate aceste provocări. Noi, cum spuneați, prea des discutăm teme prea mici, de nimic. Vorbim prea mult, bârfim prea mult în loc să ne vedem de viața noastră.

europarlamentar-siegfried-muresan-1

Rep.: În condițiile acestea de ce aș merge să votez la alegerile europarlamentare?

S. M.: Eu vă pot ține o mare pledoarie de ce votul dat pentru mine acum doi ani nu a fost pierdut. Nu cred că acesta este sensul acum, ci următorul. Mereu când țara a fost la un pas de prăpastie, când miza a fost esențială oamenii au ieșit la vot și au făcut ce trebuie. Adică au prevenit ca președintele României să ajungă Adrian Năstase, sau ca țara să ajungă pe mâna lui Victor Ponta. Când a existat în anul 2012 asaltul asupra statului de drept și s-a încercat demiterea președintelui, din nou, instituțiile statului au rezistat. Oamenii percep când miza e mare și tara este la pus de prăpastie și se mobilizează. Însă acest lucru nu are nicio valoare dacă la alegerile locale continuăm să votăm primari din pușcărie, iar la parlamentare incompetenți și oameni suspectați sau condamnați pentru fapte corupție. Dacă ești om cinstit și-ți vezi de treabă nu va veni nimeni să-ți pună cătușe. Degeaba am făcut ce trebuie în noiembrie 2014 dacă la parlamentare continuăm să votăm corupți și incompetenți. N-o să ne meargă mai bine cu oamenii politici ai trecutului. Vă spun că în Parlamentul României nu există depinderea de a munci.

Rep.: Era să fiu șocat…

S. M.: Știu că e un lucru banal, dar eu îmi public în fiecare săptămâna agenda pe facebook. Pe zile și ore, cu nume și detalii. În Parlamentul României oamenii nu au deprinderea să se urce dimineața la 7:30 în mașină și să meargă la parlament ca la serviciu și să plece seara la 20:00 sau 21:00. Dacă întrebați un parlamentar ”unde ești?” nu-ți va spune niciodată ”sunt la serviciu”. Îți va spune ”sunt în Parlament” sau ”sunt la Cameră”, de parcă ar fi taifas acolo.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

1 comentarii

@

Acum 7 ani

Foarte interesant....si fff multe de rezolvat.Eu as începe cu ofertele fortei de muncă afișate pe te miri ce stâlpi,ori hartie si rămase acolo. Ajofm depășit de evenimente,etc...te plictisești să citești ofertele fara explicații concrete si bla bla bla. Poate multe din firme si doar oferte ca să justifice munca unora,oricum este suspect.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus