Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Directorul agriculturii sibiene: ”E simplu să recunoști un producător adevărat la piață. Te uiți în ochii lui”

Directorul agriculturii sibiene: ”E simplu să recunoști un producător adevărat la piață. Te uiți în ochii lui”

Luminița Eneotescu este inginer agronom de meserie și din a doua parte a lunii octombrie a devenit noul director al Direcției pentru Agricultură Sibiu, după ce ocupase funcția de purtător de cuvânt înainte. Am stat de vorbă cu ea despre cooperarea inexistentă cu primăria și Consiliul Județean în pregătirea proiectului Regiune Gastronomică Europeană, despre întinerirea și modernizarea fermierilor sibieni, dar și despre terenurile agricole ajunse în proprietatea străinilor.

Reporter: Cum e trecerea de la purtător de cuvânt la director de instituție publică? Luminița Eneotescu: Dacă m-ați fi întrebat acum o lună nu v-aș fi crezut. A fost o surpriză pentru mine, dar nu neapărat din punct de vedere al funcției. Sincer acum, noi fiind un număr foarte mic de angajați, am rămas doar nouă, direcția nu mai e ce era odată.

Rep.: Doar nouă angajați mai sunteți? L. E.: Este o problemă, dar nu una foarte mare. Acum așteptăm să apară normele și să ne reorganizăm. Legea care a apărut spune că trebuie să ne unim cu camera agricolă și cu inspecțiile. În baza normelor o să avem și organigrama, numărul de posturi, tot.

Rep.: Nu v-ați săturat de atâtea schimbări la Direcția Agricolă? Cred că în fiecare an sau o dată la doi ani, se schimbă ceva. L. E.: Nu e vorba că ne-am săturat sau nu că nu ține de noi. Noi vrem să înțelegem ce este de făcut, care sunt procedurile clare.

Rep.: V-am întrebat în ideea că toate aceste modificări se răsfrâng asupra fermierilor cu care lucrați. L. E.: Să nu ne gândim că Direcția Agricolă la ora actuală mai este ce a fost acum 20 de ani. Ca și activitate s-a separat. Noi acum ne ocupăm cu implementarea politicilor agricole, ce ține de agricultură, agricultură ecologică, produs tradițional, denumiri de origine, indicație geografică, zootehnie. Deci noi ne îngrijim de implementare și pe lângă mai avem ajutoarele de minimis prin care primim dosare după ce am luat legătura cu fermierii și le explicăm despre ce este vorba, ce le trebuie la dosar.

director-directia-agricola-3

Rep.: Ajutoarele acestea practic sunt niște bani de la bugetul de stat pentru a sprijini agricultorii. Cum sunt sprijiniți sibienii, cu ce sume? L. E.: În 2016 este vorba despre două ajutoare de minimis, primul dintre acestea este pentru berbeci de reproducție din rase specializate. La nivel de țară s-a alocat o sumă inițială în valoare de 24 de milioane de euro, suplimentată ulterior la 33,8 milioane, dintre care 915.000 vin la Sibiu. Toate dosarele depuse se vor plăti. Nu s-a făcut nicio discriminare, toată lumea care a avut dosare complete primește banii. Cel de-al doilea ajutor de minimis este pentru juninci de reproducție din rase specializate și tauri. Bugetul alocat aici este de 18,1 milioane pe țară, iar în funcție de numărul de dosare depuse banii se împart la toți fermierii. Nu s-a făcut nicio discriminare.

Rep.: Simțiți o schimbare de mentalitate în rândul fermierilor sibieni, se modernizează agricultura? L. E.: Eu am observat că în ultima vreme au venit foarte mulți interesați de achiziționarea de animale de rasă. Acelea trebuie înscrise într-un registru și există o evidență clară pe trei ani de zile. În urma discuțiilor zilnice pe care le am cu fermierii am observat că media de vârstă a scăzut simțitor, undeva spre 45 de ani. Sunt foarte plăcut impresionată. Acum vreo două zile a venit cineva din Boian care are 150 de vaci și ceva mai puțini bivoli. Am fost plăcut impresionată să văd interes pentru bivoli. Evident că are probleme persoana respectivă, de altă natură, desfacere, comercializare, dar îl vedeam cu câtă dragoste vorbește despre munca lui. Exact ca despre un copil vorbea. Și sunt mulți ca el, există numeroase măsuri recente pentru sprijinirea tinerilor și rezultatele se văd. Cei mai tineri sunt cei care vin pentru documente pentru înființare de plantații noi. Iarăși, am fost impresionată să văd cereri pentru plantații de nuci. Mai și glumim, îi întrebăm câți copii au și le spunem că până cresc copiii vor crește și nucii. Am mai avut solicitări pentru plantații de afine, deci o schimbare îmbucurătoare de mentalitate se vede, spun eu.

Rep.: Fostul nostru primar, domnul președinte Iohannis, declara zilele trecute că 30% din suprafața agricolă a țării a ajuns în proprietatea străinilor. Care este situația la Sibiu? L. E.: Pământul nu pleacă nicăieri, el rămâne tot aici și produce ceva. La Sibiu procentul este mai mic. Conform legii care reglementează vânzarea și cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, în perioada 2014 – noiembrie 2016 , din totalul de terenuri agricole aparţinând judeţului Sibiu de 303.674 ha, 810 ha sunt terenuri agricole cumpărate de investitorii străini. Din ce țin minte, cele mai mari suprafețe sunt luate de crescători de animale, un exemplu fiind Karpaten Meat de la Marpod.

director-directia-agricola-4

Rep.: Cât de conectați sunteți la ce se întâmplă la Primărie și la Consiliul Județean? În 2019 Sibiu va fi Regiune Gastronomică Europeană și se pune mare accent pe fermieri, produse proaspete, locale, lanț scurt alimentar. L. E.: Știți că eu sunt de puțin timp în funcție, însă de mult timp ca și angajat în instituție, lucrez din 2007 și am organizat o mulțime de târguri și evenimente. Am lucrat foarte bine cu CNM Astra, cu primăriile din județ, cu asociații și ONG-uri, avem ceva experiență. Ceea ce m-a mirat foarte mult este că nu ne-a solicitat nimeni nici măcar un sprijin, o părere, ținând cont că noi implementăm produsul tradițional, de denumirile de origine, de atestare, indicații geografice și așa mai departe. Mă gândeam că trebuie să vină cineva aici să vorbim, nu ne face o invitație ca la unul de pe margine. Eu chiar mă așteptam să semnăm un acord de parteneriat, să ne asumăm și noi un rol, să colaborăm că doar noi avem specialiști și chiar ne ocupăm cu treaba aceasta.

Rep.: În ansamblu, cum vedeți proiectul acesta? Țineți legătura cu foarte mulți producători… L. E.: Pot să spun că fermierii ne sună, ei știu că Direcția se ocupă de așa ceva. Mai mult de un sfat prietenesc nu prea avem ce să le facem. Nu pot să-mi depășesc atribuțiile. Revenind, teoretic și la Piața Transilvania trebuia să fim parteneri, dar nu ne-a întrebat nimeni nimic. Din partea noastră există tot sprijinul și toată disponibilitatea. Prin dialog, zic eu, putem progresa.

Rep.: Dacă tot spuneți că vă ocupați cu asta, avem mulți producători de produse tradiționale atestate sau ecologice? L. E.: Nu. Legat de produse ecologice avem 94 de producători înregistrați, operatori ecologici. Pe produs tradițional avem trei producători, trei, cu produse de panificație, pâine, lichiu, și produse din carne. Ei au atestate profesionale. Sunt foarte puțini și nu sunt interesați atâta timp cât nu se face nicio diferență în comerț. Chiar n-au nici un beneficiu, din contră, sunt supuși unor rigori mult mai mari. Din punct de vedere al consumatorului, într-adevăr, sigla de produs tradițional îți dă încredere, poți fi sigur pe calitatea produselor.

Rep.: În condițiile acestea, dați-ne numele lor. Cine sunt eroii? L. E.: Cum să nu! Cei trei sunt Oancea Întreprindere Individuală din Tălmaciu, care are cinci produse, PFA Ranf Ioan și Oancea Nicolae Întreprindere Individuală, cu produse din carne. Din câte știu pot fi găsiți și la Piața Transilvania.

Rep.: De ceva timp a intrat în vigoare și legea care prevede ca 51% din produsele comercializate de supermarketuri și hipermarketuri să fie românești. Ați sesizat vreo îmbunătățire, vreo reacție pe plan local? L. E.: O îmbunătățire s-a simțit pe piață. Suntem un popor destul de naționalist și vorbesc din experiență sau din discuțiile pe care le am cu fermierii, căci nu avem o monitorizare exactă în acest domeniu, însă o îmbunătățire se simte pe piață. Multă lume mă întreabă și se observă o creștere clară a produselor românești la raft. Există cerere pe piață pentru produsele românești acum, evident că nu toată gama, dar așa funcționează piața. Părerea mea este că dacă s-ar face o reclamă mai consistentă produselor românești, cu exemple concrete, încrederea în produse ar crește.

Rep.: O astfel de reclamă ar putea face tocmai Regiunea Gastronomică, că la asta se referă. L. E.: Corect, dar nu prea pot să vorbesc din motivele pe care vi le-am menționat deja. Nu vreau să își facă lumea vreo impresie greșită, dar sincer vă spun că eu chiar țin la județul Sibiu. Nu interpretați asta nici politic, nici nimic. Lucrez de ani de zile cu producători, că nu am fost doar purtător de cuvânt aici, sunt inginer agronom la bază, și am luat legătura cu foarte mulți producători, dintre cei mai mici, locali. Oamenii chiar vor. O parte nu înțeleg, o parte sunt cu gândul direct la bani și automat te întreabă: ”Ce-mi iese mie de aici?”. Dar marea majoritate este interesată să-și prezinte și să-și vândă produsele. Le vezi mândria în ochi, când îți dau din produsele lor. ”E al meu, eu l-am făcut!”. E simplu să recunoști un producător adevărat la piață. Te uiți în ochii lui, pe cuvânt că la cei adevărați îți dai seama imediat. Unul care doar comercializează produsul este nepăsător, vrei, nu vrei, la revedere. Unul care a muncit pentru produsul lui simte ceva când îți oferă rodul muncii lui.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

6 comentarii

Client

Acum 7 ani

Pământul nu pleacă, dar produsele lui pot pleca la export. Dacă e criză, nu prea mai ai resurse. Dacă responsabilii agriculturii gândesc așa, nici nu e de mirare că pentru ei vânzarea întregii țării îi lasă indiferenți. Alții își protejează terenurile, pădurile etc. Deci la piață e simplu, te uiți în ochii vânzătorului și dacă ești rudă cu mama Omida îți dai seama imediat dacă le-a luat de la Metro sau nu. Nu ar fi mai simplu să eliminați voi intermediarii care alungă producătorii din piețe de zeci de ani ?
Raspunde

Mie sila

Acum 7 ani

Tanti, asa te-a pus in functie? S-a uitat in ochii tai? Sau aveai si ceva documente specifice erei in care se utilizeaza si scrisul?
Raspunde

Dan, capitan de play

Acum 7 ani

Poti sa te uiti si la buzele lui, daca sunt vinete si ochii mai galbui aproape sigur nu-i agricultor.
Raspunde

Matheus

Acum 7 ani

Incredibil cat profesionalism.
Raspunde

Marius

Acum 7 ani

”E simplu să recunoști un producător adevărat la piață. Te uiți în ochii lui” La urmatorul Targ de produse traditionale toti ,, producatorii" vor purta ochelari de soare!
Raspunde

Silviu

Acum 7 ani

Stimata doama, decat sa-i cautati la ochi mai bine ii cautati la actele de producator.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus