ilie-rotariu

Prof. univ. dr. Ilie Rotariu: ”Sibiul trebuie să se reinventeze. Cel care vine de la Cluj sau de la Timișoara spune: Păi, ce au ăștia special? Așa vopsit avem și noi!”

Prof. univ. dr. Ilie Rotariu este unul dintre cei mai avizați specialiști în turism din România. Predă la Facultatea de Științe Economice din cadrul ULBS, a coordonat mai multe studii privind turismul în Sibiu și în țară, a scris numeroase cărți pe această temă și face parte din organizații internaționale cu un cuvânt de spus în acest domeniu.

Reporter: Dumneavoastră aveți o experiență de decenii în turism, cunoașteți bine atât latura practică, dar mai ales pe cea teoretică. Cum era văzut potențialul turistic al Sibiului acum vreo 25 de ani și cât s-a împlinit până astăzi?

I.R.: Acum 25 de ani nici nu discutam de un potențial turistic, nici al României și nici al Sibiului. Poate doar cei care nu știau despre ce e vorba. După Revoluție nu știam nici unde va fi România. La vremea respectivă toată lumea zicea: Sunt mulți jurnaliști! Sunt mulți străini! Noi, care eram în turism, știam că, de fapt, fluxurile și contractele s-au încheiat și îți trebuie decenii până să le poți relua. Pe lângă toate acestea mai trebuia făcută și o operațiune majoră, privatizarea. Care a luat vreo 15 ani, fără să mai spun că am dărâmat foarte mult din ceea ce a însemnat turismul, atât ca bază materială cât și ca circulație. În plus, tot acum 25 de ani s-a schimbat tot sistemul de învățământ și de pregătire în turism. Aveam un sistem foarte bine pus la punct, adus în anii ‘68-‘70. Sistemul acesta pregătea tot ce ne trebuia, de la ospătari, până la recepționeri, șefi de unitate, bucătari, șefi de sală, administratori de hotel. Era o școală postliceală puternică. S-a privatizat și nu s-a pus nimic în loc. În Sibiu, la ora actuală, practic nu mai ai unde pregăti un bucătar, un ospătar, decât cum spuneam eu pe vremuri, iei o diplomă de la Casa de Cultură și o pui în ramă să-i arăți bărbatului că știi să gătești.

Rep.: D-asta se mănâncă așa cum se mănâncă la restaurantele din centru?

I.R.: Cercetările pe care le-am făcut cu studenții în ultimii cinci, șase ani, ne-au dus la o concluzie tristă. Cam 80% din ce se vinde în restaurantele de la noi e din Metro. Au rămas câțiva bucătari de care toată lumea trage în cele câteva unități bune, sau care lucrează pe catering. Restul e Metro. D-asta am și insistat, noi ca și universitate și eu personal, să avem Regiunea Gastronomică. În program este inclusă partea aceasta de educație.

Rep.: Cam care ar fi potențialul sau limitele turistice ale Sibiului de astăzi? Vă întreb asta pentru că anul acesta a fost unul foarte favorabil, cu recomandare Lonely  Planet, cu o creștere economică, risc terorist în Europa, care a îndreptat turiștii spre o destinație sigură, cum e România. Sunt o mulțime de factori și cu toate acestea, de la Statistică ne spun că suntem aproape la același nivel cu Mureșul, mult în urma Brașovului.

I.R.: Depinde cum numărăm. Sibiul și-a revenit foarte bine, după București suntem al doilea oraș ca nume de branduri. Și aceasta este o politică deliberată. Normal că fiecare patron și-a căutat brandul lui, numai că cineva trebuia să vină și să spună ce e brandul. Căutați pe internet Sibiu sau Brașov și oricât de mare e diferența între ele la Statistică o să vedeți că aveți mai multe rezultate pe Sibiu, decât pe Brașov. Sibiul are o capacitate. Și înainte, și după, Sibiul are turiști pentru că are o poziție geografică foarte bună. Nu poți să faci un tur al României fără să treci prin Sibiu. Pe urmă, având Capitala Culturală și lucrând cu domnul Iohannis, prin asociația ATLAS, am făcut profilul cultural al turistului și atunci am reușit să vedem unde avem problemele. Așa am ajuns la concluzia să investim în cultură pentru că ea va duce la turism. Astfel Sibiul a ieșit afară. S-a lucrat deliberat pentru ceea ce înseamnă coeziune și mândrie. Studiile noastre ne arată că realizarea Capitalei Culturale nu a fost cultura, ci coeziunea și mândria sibienilor.

Rep.: Ar putea fi aceasta o explicație pentru câte orgolii avem în oraș? De aici vine mândria sibienilor care au fost împinși din spate fără să își dea seama?

I.R.: Exact! Asta s-a urmărit și s-a mai urmărit încă ceva. Să schimbăm structura cheltuielilor. Acum, dacă facem un echilibru între cazare, masă, cadouri, intrări la muzee și celelalte suntem aproape de structura Vienei. Față de alte orașe. Studiile acestea se găsesc și online, nu sunt noi. Având toate aceste informații Sibiul și-a creat un brand și brandul a ieșit în față. Înainte nu era nimic. Mare atenție, nu era nimic! Sibiul a beneficiat de 16 ani de liniște și continuitate prin Iohannis. Și mai subliniez ceva, Iohannis a câștigat în 2004, când în tot orașul dacă eram 20 de oameni care știam de Capitala Culturală. A câștigat pe meritul lui și abia pe urmă proiectul a luat amploare.

Rep.: Asta a fost, mai putem trăi din amintiri? Vin alții din urmă.

I.R.: Acum s-a terminat, nu mai suntem singuri. Numai prin noile candidaturi ale orașelor la titlul de Capitală Culturală sunt cel puțin șapte, opt orașe care au început să investească, cum a făcut Sibiul. Și atunci normal că cel care vine de la Cluj sau de la Timișoara spune: Păi, ce au ăștia special? Așa vopsit avem și noi! Manifestări din-astea avem și noi! Realitatea este că Sibiul trebuie să se reinventeze. Acesta este ciclul unui produs. Am ajuns în vârf, acum suntem în scădere și trebuie să-l relansăm.

Rep.: Important este că avem deja o bază de la care putem clădi. Bun, dar cine și ce construiește, că nu se prea mai vede nimic?! Către ce mergem, că parcă mergem din inerție?

I.R.: (râde n. r.) Idei sunt. Întâi de toate, suntem în țară trei sau patru universități care predăm turismul la nivelul vestic de informații. Restul predau după manualele din care am învățat eu în anii ‘70. Noua gândire a început să se miște în oraș. Și s-a creat ceea ce este nevoie, rețeaua. Nu vorbesc despre AJTS (Asociația Județeană de Turism Sibiu n. r.) în sine, însă ea joacă rolul a ceea ce trebuie: destination, management, organisation. Ea este asociația de management a destinației. Aici se întâlnesc oameni, oamenii discută și e important că se întâmplă asta pentru că discută sectorul public cu partea privată.

Rep.: Chiar se întâmplă lucrul acesta sau e doar teorie?

I.R.: Chiar se întâmplă. Intrați numai pe site-ul lor și o să vedeți că Sibiul are strategii făcute de undeva de prin 2004. Oamenii știu despre ce este vorba, cei din hoteluri și așa mai departe. Ați auzit de noile sisteme de rezervare de tip coachsurfing și aribnb?

Rep.: Bineînțeles.

I.R.: Foarte puțină lume a auzit și în Sibiu abia acum începem să dăm drumul la sistemul acesta.

Rep.: Sunt site-uri întregi cu zeci de astfel de spații de închiriat în Sibiu.

I.R.: Da, numai că problema este foarte complicată. În ceea ce am căutat noi aici, în statistici, rezultă că pe centru o treime din oameni declară că au stat la prieteni sau la rude, deci nu apar pe nicăieri.

Rep.: Înțeleg unde bateți.

I.R.: Acum ne trezim dintr-o dată că avem o mie de înscriși pe cele două motoare de căutare, care de fapt sunt mai multe. Aceștia o mie înseamnă cel puțin 2000 de locuri de cazare, dacă nu mai mult. De regulă sunt zone de confort, adică apartamente cu standarde înalte. Acestea se adaugă la ceea ce este deja și în zona asta nimeni n-a făcut nicio cercetare. Am discutat asta și cu președinta Consiliului Județean și acum începem. Problema e finanțarea. Să vă dau un exemplu clar. Știe cineva câți turiști străini se cazează în municipiul Sibiu? Datele acestea nu sunt afișate gratuit și ele apar numai pe județ. Nu avem un trend, o idee. La toată partea aceasta de cazare primul gând care poate să-i vină unuia din sectorul public, fie CJ, fie Direcția de Finanțe, este hai să-i taxăm! Nu taxează nimeni! Colegii noștri care lucrează în turism și cunosc fenomenul știu că și la Barcelona, și la Veneția, Londra, Paris sau Amsterdam, peste tot, au ajuns la concluzia că nu rentează să te duci să-i taxezi pentru că este mult mai scump costul controlului decât banii obținuți.

Rep.: La noi lucrurile nu prea funcționează așa, la noi oamenii sunt mai heirupiști.

I.R.: Ceea ce putem face este să le spunem factorilor de decizie. Acest lucru se discută. Normal că în momentul în care au musafiri tu trebuie să cheltui. Și în momentul în care cheltui economia sibiană se mișcă și impozitele vin din creșterea economică pe care o aduce turismul.

Rep.: Tot referitor la strategie, de cât timp se știa în Sibiu de Regiunea Gastronomică?

I.R.: (râde n. r.) La nivelul ATLAS-ului se știa din 2002. În 2004 s-a luat decizia împreună cu Uniunea Europeană ca să folosim gastronomia ca pe o pârghie de diversificare a destinațiilor turistice, că acum sunt șablonizate toate. Și la Lisabona găsești aceleași terase, și la Amsterdam, și în Bruxelles, aceleași magazine ca în Sibiu. Trebuie să vii cu niște elemente prin care să te poți mișca. S-a ajuns la gastronomie din două discuții, în 2004 și în 2007, la Comisia Europeană. În 2020 începe criza apei, în 2030 începe criza alimentară. Sunt două pericole majore pe care trebuie să le înfruntăm. Fiindcă știam că avem probleme și că va crește concurența în țară, ne-a trebuit o nouă pârghie, aceasta fiind deja la îndemână.

Rep.: Vreți să-mi spuneți că Sibiul e tot cu un pas înaintea altor orașe din România?

I.R.: Să zicem că Sibiul are mai mulți oameni care sunt bine plasați, în locurile unde trebuie. Eu, spre exemplu, am fost expert al institutului care se ocupă de acordarea titlului. Fiind expert acolo am venit și am discutat la vremea respectivă președintele Consiliului Județean, culmea, cu primarul Iohannis încă în funcție la vremea respectivă, și amândoi au spus că trebuie să intrăm în proiect. În iulie 2014 Sibiul plătea deja prima cotizație. Deci eram acolo. Așa a mers informația și s-au urmat pașii programului.

Rep.: În cazul acesta, ce așteptări ar trebui să avem cu adevărat de la Regiunea Gastronomică?

I.R.: De la proiectul acesta trebuie să ne așteptăm la relansarea coeziunii, relansarea mândriei și…

Rep.: Când vă aud de mândria asta… mândrie locală e și în trafic, și pe internet, și nu toată e dublată de înțelepciune!

I.R.: Nu mândria asta!

Rep.: Dar tot de aici pornește!

I.R.: Nu. Stați să vă explic. La un moment dat am făcut o cercetare în Sibiu despre cum este traficul în oraș. Am pus accent pe ce fac șoferii, cât înjură, câți claxonează și așa mai departe. Crescând tensiunea în oraș am ajuns la concluzia că trebuie să facem ceva. Și atunci s-a lansat campania cu ”Orașul bunelor maniere”. Nici nu știu cine a implementat campania, dar știu că trebuia să apară. La fel și mândria, când s-a mers în această direcție s-a dorit atingerea mândriei reale, cea adevărată, că omul trebuie să facă un lucru de care e mândru, nu mândria prostească pe care o regăsim adesea astăzi.

Rep.: Mi se pare lăudabil, dar nu pot să nu trag concluzia că e manipulare pură. Sibiul, din ce-mi spuneți, e o mare masă ne manevră.

I.R.: Nu! E exact invers! Suntem o comunitate care gândește. Comunitatea poate să accepte aceste idei, sau poate să le respingă. Dacă sibienii la acceptă, este meritul lor. Ca și la Regiune Gastronomică, nu știm dacă acest proiect va reuși. Avem trei ani în care să punem lucrurile la punct. La anul, în primăvară, va fi lansarea oficială și odată lansat începe campania de marketing în care vom discuta cu toată lumea. Și mă refer chiar la toată lumea, de la cei care cresc oile până la restaurante sau instituțiile cu bani.

Comments

comments

21 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Diablo, regele infernului

    Ce să faci când primăria ucide viața de noapte a orașului impunând să se închidă localurile devreme? Ce să faci când sâmbătă după ora 12 se închide aproape tot? Ce să faci când nu avem nici măcar un patinoar?

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    dy-ablo

    @ Diablo: hahahaha, deci pentru tine aia ar insemna ca sibiul sa fie “in rand” cu alte orase…cluburi pline de cocalari si patinoare…superb

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    joseph

    “Noi ca si universitate…” asta spune pe totul pe scurt despre nivelul intelectual al celui care se intituleaza profesor. Pana a da sfaturi despre turism, omul este mult mai avizat in devalizarea averii statului, Paltinis SA, remember? A, si dosarul de la secu…

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Mishu

      Esti proasta de puti.
      Ca sa ajungi tu la nivelul Domnului Rotariu, cred ca trebuie sa se mai nasca inca cel putin 3 generati dupa tine.
      Cand o sa iti puni tu amprenta asupara macar 5% din ce a facut Domnul Rotariu,, in viata si o sa ai 1% din caracterul dansului, ai dreptul sa-ti dai cu parerea despre el
      Pana atunci abtinete la afirmatii

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Popescu Mihai

    Nu am inteles pana la urma. Deci după ce am fost capitala culturala si acum gastronomica, totusi nu am reusit a crestem standardele la nivelul care trebuie, insa am insuflat oamenilor o mândrie tipic sătească. Ok, nenea, du-te si lasa-ne!

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    alzara

    Cam multe vorbe pt a pregăti regiunea cocoloşului cu brânză unde colegii ieşeni nu au găsit un local acceptabil ; genială ideea de a număra ( pe bani buni ) înjurăturile din traficul oraşului / suburbiilor cu urbanism ZERO ! Altfel ,bun de vorbă / scris !

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      colegii sibieni

      Buna asta cu ” colegii ieseni nu au gasit un local acceptabil”…cand ai fost ultima oara la lesi? Sa-ti iei pachetele la tine daca nu vrei sa te intorci cu ceva infectie….Poate data viitoare colegii astia se informeaza ca netu’ e ptr. toata lumea iar localuri in Sibiu, slava d-nului, unele au chiar norme de HACCP( adica de igiena) implementate….ce m-am enervat! Ieseni care nu au stiut ce sa faca cu un frumos oras si l-au dus de rapa in ultimii 27 de ani….auzi cine are standarde!

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    exigent

    daca Johannis a fost presedintele Consiliului Judetean si Sibiul a castigat prin meritele lui si nu cu ajutorul fratilor occidentali capitala culturala, atunci si distinsul domn e pe meritul lui profesor universitar si e modest de nu se poate

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Schwartz R.

    ” Sibiul a beneficiat de 16 ani de liniște și continuitate prin Iohannis. Și mai subliniez ceva, Iohannis a câștigat în 2004, când în tot orașul dacă eram 20 de oameni care știam de Capitala Culturală. A câștigat pe meritul lui și abia pe urmă proiectul a luat amploare. ” Ce manipuleaza domn profesor Ilie , ia cumva de la Johannis simbrie ? In 2004 Sibiul a fost ales , dar dosarul s-a depus prin 1997 datorita Nadiei Constantinescu , sotia fostului prezident ( sibianca de origine ) , ministrului culturii Caramitru , primarului Serbu si cu aportul lui C-tin Chiriac ( ciar daca nu ne place ] . Klaus a fost doar beneficiarul muncii altora , orice primar ar fii fost ales trebuia sa continue proiectul . Asa ca despre ce vorbim ?! Rusine dle. Rotariu , va dovediti a fi un om mic , mincinos si nedemn ca profesor !

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      rosu

      Bade, Sibiul e mai vechi decat Brasovul. Deci “dintotdeauna” este fals.
      In articol este vorba de branduri si notorietate. Brasovul, despre care Europa stia doar ca vin ursii la tomberoanele de gunoi, se pare ca nu are idei noi. Poate ne spui matale ce nu stie dl. dr. Rotariu.

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    e-manuela

    Buna! Nenea, nu pot sa cred…Adică Eminenta Voastră ajunsa la
    “limita incompetentei” nu va dați seama “ce au ăștia special”?!…
    Bine…am sa va “luminez” eu, o fetița nici prea-prea, da’ nici
    foarte-foarte: DIMENSIUNEA nenea….EI, va rog nenea, nu fiți
    obscen, voi bărbații indiferent de nivelul intelectual, numai la
    prostii va sta capu’…Hai, bine …acum te crezi si spiritual ! E vorba
    de “cel” pe care “voi” il folosiți sa nu va ploua-n gât. Era vorba de
    dimensiunea prostiei nenea, socotită etalon in zona….

  12. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    banuiesc ca asa zisul doctor profesor nu a prea fost nici in Lisabona nici in Amsterdam, daca poate debita astfel de prostii. Sibiul nu e numai culoarea de pe casa si turismul nu se termina la Brasov, daca ar avea un pic de cultura,, daca ar cunoaste istorie si geografie nu ar mai vorbi numai de burdihan, ar sti ca turistii cauta ( si) altceva si anume obiective turistice, natura , autenticitate, preturi moderate si servicii civilizate nu strategia anilor ceausisti ( care a invatat-o d-nul) .

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Brasovean

      Sa-i dea Domnu” viata lunga si activa domnului Profesor!
      Acum ce sa zic Viena poate arata asa ca un Sibiu in miniatura , poate Lisabona si Amsterdam au aceleasi magazine si zone comerciale , poate statistica greseste si rasovul nu are de trei ori mai multi turisti ci de trei ori mai putini!
      Totusi facand abstractie de faptul ca Domn Profesor e semianalfabet pozitia lui in cele doua organizatii de promovare a turismului din Romania nu i-ar fi permis sa dea acest interviu care denota dispret la adresa celor si Iasi si Cluj si o gigantica frustrare la adresa celor din Sibiu
      Cat priveste chestia cu branduri …..vad ca Radisson SAS , Allcor si Sherato…au deja santiere deschise in Brasov in timp ce Hilton retrogradeaza una din francizele din Romanaia.
      Uite unul din motivele pentru care doar pensionarii austrieci merg in Sibiu in timp ce seriile se opresc toate la Brasov.
      Oricum teama lui fata de Brasovul turistic este singurul lucru logic si de aia probabil ca se gandeste la o pensionare linistita in zona Paltinis care NICIODATA …nu va deveni statiune!!!
      La cat mai multi turisti bine pregatiti Dom” Profesor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Interviu
  • Contact