Geanina Suditu lucrează la Metroul SA și este managerul de proiect al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Sibiului. De munca ei vor depinde, într-o oarecare măsură, timpul petrecut de noi în trafic în viitor și nervii mâncați la volan.
Reporter: Din ce am înțeles eu în urma dezbaterii privind noul Plan de Mobilitate Urbană, putem spune că se încheie o epocă, în care mașina personală a fost în centrul atenției?
G. S.: Așa cum și doamna primar a enunțat încă de la momentul lansării proiectului, se va merge pe o schimbare de concepție, o apropiere către transportul sustenabil – bicicletă și mersul pe jos, și favorizarea cetățeanului și a pietonului în relație cu orașul. Punem oamenii pe primul plan, înaintea mașinilor. Această schimbare de mentalitate nu este doar pentru sibieni, ci chiar la nivel național. Dacă în alte țări s-a ajuns deja la a doua sau a treia ediție a Planului de Mobilitate, noi suntem abia la început.
Rep.: Măcar suntem vizionari, din punctul acesta de vedere.
G. S.: Da, suntem vizionari, există deschidere la nivelul primăriei și al doamnei primar pentru adoptarea acestor măsuri, drept pentru care nu putem decât să mergem înainte.
Rep.: Zilele acestea prin Sibiu circulă o vorbă: am ajuns cu traficul ca-n București. Dumneavoastră știți mai bine, e adevărat?
G. S.: (râde n. r.) N-aș putea să fac o comparație, fiecare oraș are problemele lui, specificitatea lui și eu cred că problemele Sibiului sunt de rezolvat. Cum și ale Bucureștiului se pot rezolva în timp, totul ține de voință și de comunicare cu cetățeanul, să înțeleagă că toate aceste schimbări sunt în favoarea lui. Chiar dacă el este posesor de mașină, în primul rând este pieton.
Rep.: Cam câte ore ați petrecut în ultimele luni prin traficul din Sibiu? Ați mers de mână cu sibienii să vă arate unde sunt problemele în cartiere?
G. S.: În ultimele luni în jur de două, trei zile pe săptămână am stat în Sibiu. E adevărat, mai mult pe jos sau în mijloacele de transport public. Am stat de vorbă cu sibienii din autobuze, cu taximetriști, i-am întrebat și care sunt soluțiile pe care ei le văd la problemele lor. Până la urmă comunicarea cu omul de pe stradă, chiar dacă nu neapărat într-un cadru organizat, face parte din activitatea noastră zilnică.
Rep.: Ce studii de trafic ați făcut, ați numărat mașinile care trec printr-un punct la o anumită oră de vârf?
G. S.: Da, în cadrul proiectului s-au făcut mai multe tipuri de sondaje. Pe lângă cele din gospodării, unde practic s-a stabilit care este cererea de deplasare a oamenilor de toate felurile, au fost anchetate 642 de gospodării, în care am avut peste o mie de respondenți. Chestionarul a fost aplicat în patru fișe și a tratat și transportul nemotorizat, și problematica parcărilor, și problematica deplasărilor zilnice. Pe lângă acestea au existat anchete origine-destinație în trafic, au existat 422 de participanți la trafic care au fost intervievați în patru intersecții majore din oraș. În general sunt cele care creează probleme frecvente și se află la intrările în oraș. Au mai fost realizate contorizări ale volumului de trafic în 15 intersecții majore, acest lucru având ca scop verificarea concluziilor pe care noi le-am realizat și a modelului de transport. Am vrut să vedem că ceea ce ne-au spus oamenii se verifică în practică. Nu în ultimul rând au fost sondaje în zece stații de transport public, circa 700 de persoane au fost intervievate și bineînțeles problematica parcărilor de asemenea a fost analizată. Au fost anchete în 12 zone din oraș și cam 35 de km de străzi în care s-au făcut numărători de parcări și s-a analizat gradul de încărcare al acestora. Deci concluziile pe care le-am tras în urma tuturor cestor analize și a documentelor pe care le-am studiat, a întâlnirilor pe care le-am avut inclusiv cu reprezentanți ai localităților limitrofe, ne-au asigurat un fundament bune pentru proiectele pe care noi le-am prezentat.
Rep.: Cât de realiste sunt propunerile cu care ați venit? Unele, precum parcările supraetajate în cartierul Vasile Aaron sunt destul de SF pentru realitățile din Sibiu, iar pentru altele, precum ceea ce se întâmplă zilnic pe Calea Cisnădiei, practic nu ați venit cu nicio soluție realizabilă în viitorul apropiat.
G. S.: Trebuie să înțelegem că Planul de Mobilitate este un document strategic și soluții concrete se realizează în etapele viitoare. Multe dintre propunerile noastre au caracter demonstrativ, tocmai din acest motiv pe care l-ați enunțat, sunt soluții care se adoptă cu teamă de cetățeni, oamenii trebuie învățați cum anume să facă ceva. Toate sunt evaluate în perioada de implementare, urmând ca proiectele să poată fi extinse de la nivel de proiect pilot și să fie generalizate, sau nu, dacă cetățenii sunt reticenți. Noi avem și o serie de măsuri de politică sau de creștere a gradului de conștientizare, toate acestea fac parte din măsurile pe care noi le propunem, astfel încât ele să-și găsească cumva și componenta aceasta educațională. Adică ele trebuie să fie și acceptate.
Rep.: Ca sibian, participant și producător de trafic, trebuie să vă întreb și ce e nou în tot acest plan? Din ce am văzut sunt probleme și idei despre care se vorbește în oraș de vreo zece ani, se știa că ne trebuie o centură în sud, de trenul interurban discutăm de prin 2006, de parcări subterane la fel, în afară de faptul că le-ați adunat pe toate la un loc ce e nou?
G. S.: Două lucruri sunt foarte importante. În primul rând este viziunea strategică, viziunea de dezvoltare. Că se face sau nu un proiect e mai puțin important, important este să știm în ce direcție mergem. Aceasta este viziunea, spre asta tindem. Proiectele se mai pot reprograma, se mai pot prioritiza, dar trebuie să știm că acolo vrem să ajungem. Și în al doilea rând vorbim despre o gândire integrată, comună pentru toate instituțiile de la nivelul localității, cu toți factorii de decizie implicați, inclusiv cu zona periurbană. Acestea sunt cele mai importante lucruri în Planul de Mobilitate, caracterul strategic și integrat.
Rep.: Citez din ce ați spus dumneavoastră, în timpul prezentării: problema esențială este de management și nu de infrastructură. Vă refereați la sistemul inteligent de monitorizare și management al traficului. Nu s-ar rezolva foarte multe dintre problemele pe care le avem astăzi cu un management bun?
G. S.: Acest proiect de management al traficului, să-i spunem așa, este unul tehnic. Dar, da, este adevărat, se rezolvă foarte multe probleme cu un management bun.
Rep.: Ca să tragem o concluzie, ziceți-mi trei soluții clare, pe înțelesul tuturor, pe care le-ați identificat după toate aceste luni de studiu.
G. S.: Cele mai importante din punctul meu de vedere se referă la întărirea transportului public, diversificarea și ieșirea lui în zona periurbană, promovarea transportului nemotorizat și crearea de facilități cu puncte intermodale și parcări de transfer pentru a crea posibilitatea oamenilor să aibă variante de transport, să poată să-și lase mașina și să meargă cu altceva, cu o bicicletă, pe jos dacă distanța nu e foarte mare sau cu transportul public. Și oamenii să-și poată planifica călătoria de acasă, este un aspect foarte important, componenta aceasta informațională este decisivă în modul de alegere al transportului.
Rep.: Adică ne întoarcem la ce spuneam la început, este vorba despre o schimbare de mentalitate, nu mai trebuie să punem mașina pe primul plan.
G. S.: E adevărat și trebuie să ne schimbăm noi înșine. Așa cum eu vreau să ajung mai repede într-un loc, toată lumea vrea. Trebuie să facem ce-i mai bine pentru toată lumea. Nu interesul meu primează.
Rep.: Sunteți conștientă că dacă se rezolvă unele probleme nimeni nu o să vină să vă mulțumească, dar de înjurat mulți vă înjură?
G. S.: Bineînțeles, dar acesta este rolul nostru, să promovăm lucrurile bune. E greu, e un proces care abia a început și e foarte mult de lucru.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 4524
Ultimele comentarii
Acum 5 ore
MB
Acum 5 ore
Claudiu
Acum 5 ore
Liberal autentic
Acum 5 ore
Neli Oproiu
Acum 5 ore
Bobo