X
boboteaza

Tradiții și obiceiuri de Bobotează la Sibiu. Fetele își pun busuioc sub pernă, iar copiii botează animalele

Fetele de măritat își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursiții, iar copiii stropesc animalele. Acestea sunt doar două dintre obiceiurile practicate de sibieni în preajma sărbătorii de Bobotează. În timpul slujbei din Piața Mare, de mâine, de la ora 12, un sobor de preoţi vor sfinți apa, din care vor bea credincioșii, pe stomacul gol.

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care întrecerea înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul, în Ajunul Bobotezei.

Copiii „își imaginează că sunt preoți”

„Cel mai des întâlnit obicei e cel legat de busuiocul pus sub pernă. În fiecare casă preotul varsă o cană de apă sfințită într-o căldărușă. În apa sfințită se scutură și un smoc de busuioc. Fetele de măritat și-l pun sub pernă și se spune că își vor visa ursitul”, spune etnologul Ilie Moise. Mai mult decât atât, cele care vor cădea pe gheață în ziua de Bobotează, se spune că e primul semn că se vor mărita în acest an.

Și copiii au un rol special de Bobotează. „După ce pleacă preotul, iau o parte din apa care rămâne și își imaginează că sunt preoți și botează vitele, porcii și găinile”, mai spune etnologul. Chiar dacă aceste obiceiuri nu sunt practicate de toată lumea, și, mai mult decât atât, nu cred în ele, Ilie Moise precizează că oamenii de la sat încă țin cont de aceste tradiții.

Potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac, scrie Mediafax.

„Udatul Ionilor” de la Tălmăcel

Botezul Domnului din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. „Cele mai frumoase și interesante obiceiuri sunt la Tălmăcel, unde are loc udatul Ionilor”, adaugă Ilie Moise. Acolo, cetele care s-au strâns încă de pe 6 decembrie și au fost la colindat, se adună pentru a marca începerea unui nou an. După slujbă, ajunşi la râu, junii îi udă rând pe rând pe toţi ce poartă numele de „Ion”. Şi pentru a uita de gerul de afară, Ionii udaţi sunt răsplătiţi cu colaci, vin şi ţuică. Sărbătoarea continuă apoi pe uliţele satului cu dansuri şi cântece specifice locului.

Sursa foto

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact