X
lole (17)

De unde a plecat obiceiul lolelor care vor fugi la Sibiu

Peste 300 de lole vor împânzi Sibiul mâine, începând cu ora 11:00. După „fuga” lor, vor fi răsplătite cu gogoși făcuți după o rețetă specială. Și spectatorii vor putea să guste din bunătățile pregătite pentru acest eveniment. Legenda spune că lolele au apărut încă din vremea când turcii năvăleau ținutul Agnitei și alungau foametea și bolile.

Lolele își dau întâlnire la Sala Thalia de unde pornesc spre strada Cetății, Piața Mare și Piața Mică pentru a se întoarce la Sala Thalia în jurul orei 14:00. Și în Muzeul în aer liber „Astra”, acestea vor face demonstrații. Acolo, „vor avea loc mai multe demonstrații referitoare la tot ce se întâmpla în casa sașilor după paradă, adică vor arăta cum se fac gogoșile, cum se servește vinul cald, cum se cânta, deci întreaga tradiție va fi arătată într-o bucătărie utilă iar produsele vor fi oferite spre degustare publicului”, au declarat pentru Turnul Sfatului reprezentanții Breslei Lolelor.

Cum au apărut lolele 

Personajul tradiţional al Lolei (germ. Urzel) este cunoscut de pe vremea năvălirii hoardelor turceşti în târgul săsesc al Agnitei. „Legenda spune că locuitorii speriaţi de urgiile făcute de aceştia, s-au refugiat în biserica fortificată. Decimaţi de repetatele atacuri, de foamete şi epidemii, aceştia şi-au pierdut curajul, vrând să deschidă duşmanilor poarta cetăţii. Văzând acestea, Ursula, fiica unui blănar, îmbrăcată în zdrenţe peste care atârnau blănuri, cu faţa acoperită de o mască demonică, a ieşit în faţa duşmanilor. Speriaţi de pocnetele de bici şi sunetele asurzitoare ale talăngii prinse de costum, vrăjmaşii au intrat în panică şi s-au retras. Astfel, Agnita a fost salvată”, spun muzeografii Muzeului Astra.

lole (14)

Masca – piesa de rezistență

Lolele nu ar fi lole, însă, fără costumul lor specific. Pe lângă cămașa și pantalonii confecționați din fâșii textile de culoare neagră cusute pe un material alb, piesa de rezistență este de departe masca. Aceasta este făcută dintr-o sârmă, în jurul căreia sunt prinse blăniţe de iepure, jder, vulpe sau nurcă. „De brăcinar sunt prinse la spate două tălăngi. Lola ţine în mâna dreaptă un bici lung, împletit din piele şi cânepă, iar în mâna stângă o zuruitoare şi un cleşte din lemn în care sunt prinse gogoşile. Fiecare costum de Lolă este marcat cu un număr şi o insignă cu diferite simboluri al fiecărui grup pentru a putea fi identificat”, menționează muzeografii.

Răsplătite cu vin și gogoși

Organizate în grupuri, Lolele colindau din casă în casă, unde, prin pocnete şi zgomotul tălăngilor, alungau spiritele rele. În fiecare casă se cânta şi se permiteau anumite ghiduşii. Gogoşile şi vinul sunt răsplata pentru urări. La plecarea din casă Lolele îşi puneau în cleşti gogoşi proaspete pentru a fi date trecătorilor. Pe străzi, acestea învârteau admiratorii cu biciul, iar dacă erau recunoscuţi, ofereau, drept recompensă, câte o gogoaşă. Seara se deschidea balul organizat în cinstea Lolelor, la care luau parte membrii alaiului înșoțiți de prietene și soții.

lole (12)

Cum se disting breslele lolelor

Grupurile se distingeau unul faţă de celălalt printr-un semn aparte. Lolele din același grup aveau prinse de mască semne identice. Astfel, când se întâlneau două sau mai multe grupuri acestea se recunoşteau între ele doar prin acest semn de recunoaştere fiecare ştiind din ce grup făcea parte. Așa s-au constituit mai multe bresle, printre care: cea a cizmarilor, a croitorilor, a blănarilor și a dogagilor.

Mai de mult, parada era condusă de căpetenia breslei cizmarilor a cărui îmbrăcăminte era compusă dintr-o cămaşă albă prevăzută cu panglici colorate şi pantaloni negrii a căror margine era cusută cu fir de aur. Căpetenia era însoţită de doi copii între 12-14 ani simbolizând îngerii păzitori.

lole

Foto: Arhiva de imagini a Muzeului ASTRA

Breasla croitorilor era însoţită de două personaje tradiţionale mascate: căluţul croitorului şi Mummerl. „Acesta era îmbrăcat într-o costumaţie de culoare albă pe care erau aplicate două panglici încrucişate. Pe faţă purta un voal iar pe cap o pălărie de forma unei coroane. În mâna stângă acesta ţinea un baston iar în dreapta un bici cu care îndemna căluţul la un dans, în paşi de menuet. Lada şi steagul de breaslă purtate de membrii breslei încheiau alaiul croitorilor”, spun muzeografii.

Breasla blănarilor era însoţită de două reprezentări simbolice – coroana blănarilor şi ursul. Pe marginea coroanei erau fixate patru vulpi, fiecare cu câte un jder în gură. La rândul lor, jderii ţineau în dinţi câte un ou. Coroana era învârtită de doi bărbaţi, dând impresia că vulpile ar fi în mişcare.

lole 2

Foto: Arhiva de imagini a Muzeului ASTRA

Breasla dogarilor încheia parda. Aceasta era reprezentată de doi bărbaţi care învârteau cu iscusinţă, un cerc de butoi pe care erau aşezate, în formă piramidală, pahare pline cu vin. „Costumul acestora era compus dintr-o cămaşă albă, pantaloni negri trei sfert, ciorapi roşii până la genunchi, o căciulă şi un cordon de culoare roşie cu o cataramă în formă de butoi”, explică muzeografii.

lole 3

Foto: Arhiva de imagini a Muzeului ASTRA

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact