Interviu cu prefectul Cristian Roman: ”Pentru astfel de momente merită să lupți în viață!”

Nici nu a fost numit bine Sorin Grindeanu premier că prin oraș au început să fie vehiculate nume noi de prefect. Prin instituțiile publice se vorbește de un val de numiri politice și schimbări de directori, așa cum s-a întâmplat de multe ori în trecut. Am stat de vorbă cu prefectul Cristian-Vasile Roman despre aceste schimbări, dar și despre reușitele și regretele ultimului an.

 Reporter: Acum vreo zece luni, când am făcut interviu cu dvs. după numirea în funcția de prefect, mi-ați spus că urmează să fie construit un sens giratoriu la intersecția DN1 cu drumul spre Cisnădie. Iar la ultima ședință de Colegiu Prefectural ați declarat că regretați că n-ați apucat să restructurați serviciile de pașapoarte și permise auto. Mai aveți și alte regrete?

 C.-V. R.: Este vorba doar de timp. Unele din proiectele pe care mi-am propus să le susţin sau să le realizez necesită mai mult timp. Edificarea giratorului de care aminteaţi este o lucrare care a fost permanent în atenţia CNAIR – Direcţia Regională de Drumuri Braşov. Îmi exprim speranţa că actuala conducere a Companiei pentru infrastructura rutieră va aloca fondurile necesare conform celor stabilite atât în ceea ce priveşte respectivul giratoriu, cât şi pentru continuarea lucrărilor de lărgire a DN7 de la Boiţa până la Veştem.

În ceea ce priveşte serviciile publice comunitare de permise auto, înmatriculări şi paşapoarte, am încercat să rezolvăm punctual, în condiţiile materiale şi de efectiv date, unele aspecte care să conducă la un serviciu public corespunzător. Însă problematica este mult mai complexă. Primul pas a fost făcut, adică am obţinut posturi suplimentare de la minister şi, alături de măsurile de debirocratizare luate de Guvern anul trecut, se poate trece la o nouă etapă, aceea de reorganizare. Esenţa acestei reorganizări ţine de faptul că aceste servicii au „două mame” (la prefectură şi la Bucureşti); în plus, nu au fost demilitarizate  posturile care se vacantează, acestea fiind ocupate tot de poliţişti, în condiţiile stabilite la Direcţiile generale de la Bucureşti, fără ca prefecţii să fie întrebaţi… Cu puţină iniţiativă şi înţelegere din partea colegilor de la centru, s-ar putea rezolva multe probleme.

Rep.: Cazul cu ursul împușcat unde îl încadrați, la regrete, adică se putea face altceva, sau la succese, adică nu intra în atribuțiile dvs.?

V.-C.R.: Cazul împuşcării ursului a scos la iveală lacune procedurale şi un vid legislativ, însă a reprezentat şi un argument pentru crearea unei proceduri generalizate la nivel naţional. Pentru judeţul nostru am dispus constituirea unui grup de lucru în care au fost implicate o serie de instituţii cu competenţe de rezolvare a unor astfel de cazuri, am realizat un mod de acţiune ce a fost transmis şi la nivel central, însă, pentru ca acest plan să fie pus în aplicare cu succes încă mai este nevoie de modificări punctuale în plan juridic. Desigur, ca iubitor de animale, am fost foarte afectat de faptul că echipa care s-a implicat în rezolvarea acestui caz nu a reuşit să tranchilizeze ursul. A fost important însă că niciun om nu a fost rănit atunci.

Rep.: Haideți să vorbim și despre reușitele mandatului dvs., de până acum. Sunt sigur că o să spuneți de buna desfășurare a alegerilor, dar în afara lor ce mai putem nota? Ce rămâne în urmă?

V.-C. R.:  În calitate de prefect, anul trecut am avut niște obiective prioritare clare: respectarea legii de către toate instituțiile din județ, punerea în aplicare a Programului de Guvernare și organizarea de alegeri corecte. Vă mărturisesc, cu toată convingerea, că am urmărit minuţios ca toate cele trei obiective prioritare să fie realizate. Eu zic că am reuşit! Am avut tot timpul un feedback pozitiv de la Guvern şi de la MAI pentru toate demersurile instituţionale pe care le-am făcut în sprijinul realizării de către autorităţile locale sau naţionale a proiectelor care trebuiau să înceapă sau să fie finalizate! În plus, în calitate de Preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu am reuşit, într-un an cu multe probleme, să convingem Guvernul să ne aloce toate sumele cerute pentru calamităţi! Îmi spuneau colegii din prefectură şi din judeţ că nu s-a mai întâmplat niciodată să avem un asemenea sprijin. Dar să nu credeţi că a fost uşor: de multe ori am stat de vorbă cu toţi, de la ministru, secretar de stat, director, până la funcţionarul de execuţie din ministere!

Cred că este clar pentru toată lumea că succesul este rezultatul unor abordări corecte, pertinente, pozitive, insistente şi în echipă! Şi când spun echipă mă refer atât la colegii din prefectură, cât şi la persoanele aflate în fruntea celorlalte instituţii publice emblematice din judeţ. Reuşeşti doar când există această bună colaborare interinstituţională cu aleşii cetăţenilor sau cu şefii instituţiilor deconcentrate!

De asemenea, este un lucru bun faptul că acum se circulă continuu în regim de autostradă de la Şelimbăr până la ieşirea din judeţ către Alba; pe drumul naţional alternativ nu era zi fără accidente. De asemenea, Compania naţională de drumuri a finalizat reabilitarea DN7 de la intrarea în Sibiu dinspre Vâlcea până la Boiţa, existând o bună porţiune unde se circulă pe 3 şi 4 benzi. Cât despre infrastructura feroviară, lucrările avansează într-un ritm bun la reabilitarea liniei CF Braşov-Simeria care cuprinde şi tronsoane din judeţul Sibiu.

Rep.: Am văzut deja un semnal clar de la București, pe care eu îl interpretez cam așa: să plece oamenii voștri că vin ai noștri. Ne putem aștepta la un val de schimbări în conducerile instituțiilor deconcentrate în perioada următoare?

V.-C.R.: La ce schimbări vă referiţi când spuneţi „să plece oamenii voștri că vin ai noștri”? Nu uitaţi că majoritatea instituţiilor deconcentrate ale ministerelor sunt alcătuite şi conduse de către funcţionari. Şi atunci trebuie să ne raportăm la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în litera şi spiritul prevederilor ei. Dacă Guvernul Cioloş a respectat legea şi nu a schimbat niciun director numit în vremea Guvernului Ponta, de ce îi suspectaţi pe domnul Prim-ministru Sorin Grindeanu şi pe miniştrii pe care îi coordonează că nu ar face acelaşi lucru? Legea amintită nu s-a schimbat între timp. V-aş putea vorbi aplicat, în detaliu, pe această temă întrucât problematica mi-e bine cunoscută datorită experienţei dobândite ca inspector în cadrul Corpului de Control al Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ca vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Mă limitez însă să vă răspund, categoric, că nici în perioada următoare şi nici pe termen mediu NU ne putem aștepta la vreun „val de schimbări” în conducerile instituțiilor deconcentrate! Directorii executivi şi ceilalţi funcţionari din judeţ au fost numiţi în urma unor proceduri legale în funcţiile de conducere sau de execuţie, de mulţi ani, îşi cunosc drepturile şi obligaţiile de serviciu şi, prin urmare, nu există niciun temei care să conducă la schimbări forţate. În actualul context juridic din România nimeni nu-şi mai permite să comită abuzuri care pot fi demonstrate şi demontate uşor în instanţă!

Rep.: V-aș întreba și ce proiecte aveți pentru anul 2017, dar, ca să fim sinceri, mai realist este să vă întreb cât de sigur vă simțiți pe funcția de prefect? Ce mesaje primiți de la noul Guvern?

V.-C. R.: Competenţele reprezentantului Guvernului României în teritoriu sunt stabilite prin lege organică. În calitatea aceasta am nişte obiective prioritare clare: Instituţia Prefectului trebuie să vegheze în continuare ca toate actele juridice emise de către unităţile administrativ-teritoriale să fie în conformitate cu prevederile legale, iar Programul de Guvernare să se aplice în teritoriu în mod corespunzător. Bineînţeles, voi acorda aceeaşi atenţie deosebită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu, precum şi îmbunătăţirii serviciilor publice comunitare.

Tot o prioritate este pentru mine şi reorganizarea completă a Instituţiei Prefectului judeţului Sibiu, pentru că este necesară o reaşezare a compartimentelor. În urma insistenţelor de anul trecut, ministerul a fost de acord să ne suplimenteze structurile deficitare cu posturile pe care le-am solicitat (contabilitate, juridic, corpul de control, casierie). În această lună am obţinut atât avizul A.N.F.P., cât şi acordul doamnei ministru Daniela Carmen Dan.  În paranteză fie spus, apreciez faptul că Guvernul Grindeanu a decis să învestească în funcţia de ministru al M.A.I. chiar o fostă colegă prefect. Am spus mereu că are un important atu un ministru dacă a fost prefect sau ales local, pentru că înţelege altfel situaţiile cu care se confruntă!

Cu privire la «cât de sigur mă simt pe funcţia de prefect», vă pot spune doar că sunt sigur pe mine în general; în plus, voi face câteva precizări.

În primul rând, a fi prefect nu este chiar aşa simplu, dacă vrei să munceşti cu adevărat în interes public! Este chiar o activitate care implică foarte mult efort şi vigilenţă continuă, 24 de ore din 24!

Apoi, dacă aducem cadrul legal în discuţie, putem spune că un prefect, pentru a ajunge în această poziţie, trebuie să îndeplinească anumite condiţii (experienţă profesională) şi trebuie să îşi asume anumite responsabilităţi şi restricţii (de exemplu, nu poate face politică). În acelaşi timp cu obligaţiile, înaltul funcţionar public care reprezintă Guvernul pe plan local se bucură – potrivit prevederilor Statutului funcţionarilor publici şi ale Legii 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului – de stabilitate în funcţia publică. Având în vedere aceste aspecte de fond, rezultă că nu este normal să schimbi fără motiv un prefect, nici din punct de vedere legal şi nici din perspectivă morală.

Nu este bine ca politicienii să ignore drepturile înalţilor funcţionari publici, considerând că prevederile legale sunt opţionale. Ar trebui ca şi actualul guvern să urmeze calea Guvernului anterior care a schimbat prefecţii/subprefecţii doar în situaţiile care impuneau acest lucru. Exemplul la îndemână este chiar Sibiul: prefectul Sitterli a plecat prin demisie pentru a intra în politică, iar subprefectul numit de Guvernul Ponta este şi astăzi în funcţie (aşa cum este şi cazul prefecţilor din Bihor, Cluj, Mureş, Bucureşti, Ilfov, Ialomiţa, etc.). Trebuie ca România să intre în normalitate şi din acest punct de vedere sau, pur şi simplu, să se modifice legea, iar prefecţii să devină demnitari numiţi politic!

Rep.: Ce veți face când nu veți mai fi prefect? Aveți vreun post pe care vi-l doriți pe undeva?

V.-C. R.: Atât timp cât sunt prefect mă concentrez să îmi îndeplinesc cu profesionalism atribuţiile. Însă, vreau să vă mărturisesc că, dacă se va hotărî altceva în ceea ce mă priveşte (desigur, în condiţiile legii), să ştiţi că de oameni serioşi şi cu experienţă tot timpul este nevoie undeva!

Rep.: Fostul prefect de Sibiu e acum parlamentar. Vă gândiți să intrați în politică, așa cum mulți tehnocrați din guvernul Cioloș au făcut-o?

V.-C. R.: Fostul prefect Ovidiu Sitterli a ales să-şi dea demisia pentru a intra în politică şi a candida. Si eu am făcut o alegere în momentul în care, funcţionar public fiind, mi s-a solicitat să devin prefect al judeţului Sibiu! Această alegere am repetat-o, în scris, de încă două ori pe parcursul anului trecut. Precizez că în 2016, noi, cei care aveam calitatea de prefect în România, a trebuit să ne asumăm, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne, că nu vom candida la alegerile locale, respectiv parlamentare. Imaginaţi-vă ce ar fi însemnat să nu respecţi un act juridic unilateral asumat prin semnătură!

Concret, la întrebarea dumneavoastră vă răspund cât se poate de clar că un înalt funcţionar public nu poate face politică, întrucât are nişte obligaţii pe care şi le-a asumat. În acelaşi timp, prefectul are nişte drepturi legale care trebuie să-i fie respectate! Aştept aceeaşi corectitudine faţă de mine, pentru că şi eu am tratat cât se poate de serios funcţia în care mă aflu, ca tehnician. Prin urmare, din postura de înalt funcţionar public  nu-mi permit luxul de a discuta despre proiecte politice!

Rep.: După aproape un an, în care ați putut lua pulsul județului, care ar fi prioritățile județul Sibiu pentru anul 2017?

V.-C. R.: Vă enumăr, fără să stau pe gânduri, proiectele realizabile care ar ajuta enorm dezvoltarea judeţului nostru:

1. Autostrada Sibiu-Piteşti – are atuul că este o lucrare de interes european, are asigurată finanţarea şi este deja demarată de anul trecut;
2. Spitalul Judeţean Sibiu – terenul pe care se va construi a fost deja obţinut de autorităţile locale de la ADS; se va edifica într-un timp mai scurt sau mai îndelungat, în funcţie de obţinerea suplimentară a unui sprijin guvernamental;
3. Centura ocolitoare a municipiului Mediaş – este un proiect mai vechi care a devenit imperios necesar pentru dezvoltarea nordului judeţului. Atuul şi viabilitatea acestui proiect sunt reprezentate de aportul decisiv al celor doi aleşi din zonă: primarul Gheorghe Roman şi senatorul Viorel Arcaş. Să nu pierdem din vedere experienţa celor doi, precum şi faptul că domnul senator este, din nou, preşedintele celei mai importante comisii parlamentare din senat, respectiv buget-finanţe!

La aceste trei priorităţi, aş adăuga o nouă variantă pentru municipiul Sibiu, spre Cisnădie, care să fie complementară actualei centuri ocolitoare cu regim de autostradă. Evident, fiind iubitor de sport, nu voi uita din această enumerare reabilitarea completă a Stadionului municipal Sibiu!

Rep.: În încheiere, ca să rămânem optimiști, v-aș ruga să-mi povestiți care au fost cele mai frumoase momente pe care le-ați trăit ca prefect al Sibiului.

V.-C. R.: Am trăit momente frumoase cu ocazia tuturor întâlnirilor oficiale: ambasadori, consuli, manageri ai unor firme puternice importante. Am fost onorat să îi întâmpin pe preşedinţii Germaniei şi României în vizita din luna iunie, precum şi pe membrii Familiei Regale care au poposit în Sibiu de Ziua Naţională.

Un moment plin de emoţie a fost atunci când tinerii nevăzători Larisa şi Paul au fost invitaţi împreună cu câinii-ghizi la şedinţa Colegiului Prefectural din luna septembrie pentru a atrage atenţia directorilor de deconcentrate că legea permite accesul acestor animale în instituţiile publice. A fost o adevărată lecţie de viaţă primită de la aceşti tineri deosebiţi care ne-au impresionat prin optimismul, inteligenţa şi puterea lor de muncă.

Apoi, o mare satisfacţie profesională, dar mai ales umană, am avut-o în cazul celor două stânci de aproape 20 tone care puneau în pericol locuitorii din comuna Tilişca. Efectiv, în ciuda tuturor  recomandărilor primite, nu am plecat de acolo până la aducerea macaralei corespunzătoare care, în miez de noapte, cu lumină artificială, a reuşit să mute cele două stânci. Echipa pe care am făcut-o cu reprezentanţii celor 12 instituţii şi firme implicate a fost extraordinară şi merită toate felicitările! Efortul nu a rămas însă nerăsplătit, pentru că nimic pe lumea asta nu face mai mult ca mulţumirile unor oameni simpli care te îmbrăţişează având pe obraz lacrimi de fericire!

Pentru astfel de momente merită să lupţi în viaţă, trebuie să treci peste invidii, înjurături sau postări abjecte care n-au nicio legătură cu competenţele tale sau cu realitatea! În scurtul nostru periplu pe lumea asta, trebuie să avem capacitatea să discernem ce e rău şi ce e bine, dar mai ales trebuie să avem puterea de a ierta. Numai astfel putem construi şi merge mai departe! Cu determinare şi credinţă în Dumnezeu, consider că pot fi realizate multe lucruri frumoase!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).