Actualizare, marți, 22 februarie, ora 14.45
Profesoara Monica Vlad revine cu un drept la replică prin care susține că reporterul ziarului a folosit ”captatio benevolentiae”, o formă de ”fraudare a încrederii”. :)
Dreptul al replică cerut de profesoară:
”Pe data de 25 ianuarie 2017, ziarul american The New York Times mi-a solicitat, în calitate de fost bursier Fulbright la American University din Washington, D.C. şi de cercetător la Biblioteca Congresului S.U.A, să ofer o serie de răspunsuri la o serie de întrebări, care vizau protestele masive împotriva corupției din România. Cu aceeaşi ocazie, am fost invitată să relatez și dacă viața mea personală, sau a vreunui cunoscut, a avut de suferit de pe urma acestui flagel.
Am răspuns la aceste întrebări din dorința de a clarifica, pentru cititorul de peste ocean, marea problemă a corupției, pe care el nu şi-o imaginează în niciun fel, la dimensiunea și amploarea la care acest fenomen a ajuns în țările central și sud-est europene, dar mai ales în România.
În explicația oferită prestigioasei publicații, nu m-am referit concret ori în particular la orașe sau instituții din România. Explicaţiile mele s-au bazat, cu precădere, pe aspecte antropologice, ale istoriei contemporane și psiho-sociale ale fenomenului, nicidecum pe cazuri concrete din realitatea imediată, care, oricum, nu ar fi fost relevante în contextul solicitat de publicația americană.
Vineri, 10 februarie 2017, urmare a răspunsului meu dat prestigioasei publicații americane, m-am trezit apelată telefonic de un redactor al publicației online Turnu Sfatului, pe nume Stefan Dobre,care nici până azi nu mi-a spus de unde a primit numărul meu de telefon, acesta fiind un număr accesibil doar unui cerc restrâns de rude apropiate, și nici că dialogul cu el va fi înregistrat şi publicat fără acordul meu. Modul în care acelaşi Ştefan Dobre s-a comportat cu mine a fost extrem de violent, profitând de emoţia pe care mi-au produs-o masivele proteste din ţara mea. În drept, această formă de fraudare a încrederii, săvârşită de Ştefan Dobre, se numeşte captatio benevolentiae şi are urmări serioase asupra dreptului la imagine al persoanei prejudiciate, adică, în acest caz, asupra dreptului meu la opinie personală.
În conformitate cu Codul deontologic al jurnalistului, parte integrantă a Statutului Jurnalistului adoptat de Organizațiile Media în iulie 2004, redactorul Stefan Dobre avea obligația să mă informeze cu privire la înregistrarea convorbirii și să-mi transmită transcrierea acelei convorbiri prin orice mijloc de comunicare, urmând ca acordul de publicare să-l dau personal sau să nu-l dau deloc, după o lectură integrală a textului transcris.
În conformitate cu același Cod deontologic, redactorul Stefan Dobre avea datoria să respecte viața privată a persoanei, întrucât informația nu era de natură excepțională, astfel încât să prevaleze asupra vieții private a persoanei.
În virtutea faptului că profesia de jurnalist implică drepturi și obligații, libertăți și responsabilități, precum și a faptului că, în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate, solicit redacţiei online Turnu Sfatului să publice integral acest text cât mai urgent posiblil, ca drept legitim la replică al persoanei căreia Turnu Sfatului i-a produs daune majore de imagine și i-a pus în pericol integritatea fizică și psihică, precum și locul de muncă.
Trist este că acest reporter nici nu realizează gravitatea faptelor sale iresponsabile împotriva mea şi prejudicierea adusă, implicit, universităţii sibiene unde eu lucrez în prezent”.
Sibiu, la 20.02.2017 Conf. dr. Monica Vlad
Actualizare, luni, 12 februarie, ora 14:12
În urma articolului publicat vineri, 10 februarie, la ora 12:20, doamna dr. Monica Vlad ține să informeze opinia publică de faptul că dumneaei nu a știut că afirmațiile făcute în cadrul discuției cu reporterul Turnul Sfatului vor fi publicate și nici nu și-a dat acordul pentru publicarea opiniilor respective. Prin urmare, doamna dr. Monica Vlad dorește o dezmințire a declarațiilor care fac subiectul articolului de mai jos.
Menționăm că din prima clipă în care a luat legătura cu doamna dr. Monica Vlad reporterul Turnul Sfatului a specificat clar numele, funcția, publicația la care lucrează și motivul pentru care o contactează.
Știre inițială:
New York Times a publicat ieri un amplu articol în care arată mărturiile românilor care au avut de-a face cu fapte de corupție și care povestesc cum le-a fost afectată viața.
”Corupția este o problemă endemică în Europa de Est. Însă lupta României împotriva acestui flagel, care durează de mult timp, a adus acest dosar în centrul dezbaterii politice”, scrie New York Times. Printre românii care au trimis scrisori jurnaliștilor americani se regăsește și o profesoară din Sibiu. Dr. Monica Vlad a predat la Universitatea ”Lucian Blaga” și predă în prezent la Universitatea Româno-Germană.
”Mi s-a oferit mită pentru aceasta și am fost sancționată din cauza integrității mele. Am fost nevoită să plec din țară de multe ori, din cauza corupției îngrozitoare și pentru că salariul meu lunar era insuficient pentru supraviețuire. Colegii mei au încasat sume enorme de bani pentru că au vândut lucrări de licența și note. (Ei – n.r.) au luat și produse făcute în casă de candidați, precum brânză, băuturi alcoolice și chiar oua!”, a povestit dr. Monica Vlad.Turnul Sfatului a stat vineri de vorbă cu dumneaei pentru a vedea la care universități din Sibiu face referire și ce urmări a avut ieșirea ei în public.
Reporter: Ce v-a determinat să luați atitudine și să scrieți despre corupția din învățământ?
Dr. Monica Vlad: Mie mi-a afectat personal viața foarte mult. Eu am ajuns marginalizată, a trebuit să plec din țară, abia am supraviețuit și abia supraviețuiesc în continuare din cauză că nu sunt coruptă. Ca mine mai sunt și alții, nu sunt singura. Am ajuns într-un hal în care nu mai am unde să plec. Eu imediat fac 50 de ani, nu am de gând să-i las să-mi distrugă viața, nu am de gând să plec din țară. Dacă pot să am voce publică, cu atât mai bine.
Rep.: Lucrurile la care vă refereați în scrisoare s-au petrecut în Sibiu, la universități din Sibiu?
Dr. M. V.: Da, și la Sibiu, și la Iași, la București, peste tot unde am încercat eu să predau ca să pot să supraviețuiesc, deși am multe specializări în străinătate, și doctorale, și postdoctorale, peste tot mi s-au făcut aceleași mizerii.
Rep.: Ele mai continuă și astăzi sau este vorba despre fapte din trecut?
Dr. M. V.: Continuă. După ce eu cinci ani de zile am făcut crize nervi m-au mai lăsat în pace. Dar a durat cinci ani de zile. Am fost marginalizată, a trebuit să-mi dau demisia de la universitatea de stat, am ajuns la o universitate particulară, care este pe cale de a se desființa tocmai pentru că vor să se înfrupte din cadavrul universității. Sunt o serie de chestiuni care converg spre aceeași concluzie: corupția e generalizată!
Rep.: Dumneavoastră predați acum la Universitatea Româno-Germană.
Dr. M. V.: Da, dar eu mi-am dat demisia de la Universitatea ”Lucian Blaga” tot de scârbă, din cauza corupției. Din cauza halului în care am fost marginalizată pentru că eram integră. Și pe urmă mi s-a spus că sunt singurul om din instituție care nu ia mită la examene. Ceea ce e foarte descurajator.
Rep.: Și foarte grav!
Dr. M. V.: Da, este foarte grav, dar uitați-vă că lumea tace. Corupția este vizibilă, toată lumea știe dar nimeni nu are curajul să o spună.
Rep.: Ați primit reacții din partea colegilor din mediul universitar după ce publicarea opiniei în New York Times.
Dr. M. V.: Nu și nici nu mă interesează. Eu nu comunic cu nimeni de acolo, eu am și pierdut un proces împotriva lor care este bazat pe fapte de corupție petrecute cu ani în urmă. Eu am și suportat abuzuri din partea minunatului senator Antonie Iorgovan și sunt convinsă că oricum o să încerce să mușamalizeze ceea ce am spus, dar nu-mi mai pasă, deja am plătit prețul pentru toate lucrurile acestea.
Rep.: Înțeleg că nu vă mai pasă de posibilele reacții sau repercusiuni.
Dr. M. V.: Ce rost ar mai avea? Ce mai pot să-mi facă? Și așa o să intre în lichidare instituția din cauza corupției lor. Sunt tot felul de oameni acolo care au distrus universitatea care au cu totul alt scop decât cel de a preda și educa. Acești colonei din Armata comunistă au venit din pensie și ei își cumpărau jeep-uri și ne luau nouă din salarii. Este ceva infernal.
Rep.: V-ați gândit spuneți toate aceste fapte grave din sistem procurorilor sau oamenilor legii?
Dr. M. V.: Nu pentru că sunt procurori, practicieni, pensionari care sunt tot în învățământ. Sunt și judecători care predau, deci tot oameni din învățământ. Profesia noastră s-a infectat cu acești indivizi și dascălul de carieră este dat la o parte. Eu nu mai am cu cine să vorbesc de vreme ce și ei sunt la fel. De asta au acaparat universitățile.
Rep.: Ce veți face de acum înainte? Mai puteți preda în Sibiu după ce ați luat atitudine? Plecați în străinătate, am văzut în CV-ul dvs. că ați colaborat cu multe universități din afara?
Dr. M. V.: Da, mai funcționez o perioadă în cloaca asta de la Româno-Germană dar nu știu pentru cât timp. Dacă nu vor face nimic acum, probabil că vor intra în lichidare pentru că au hotărât toți să nu mai depună dosarul de acreditare și se plâng toți că nu sunt studenți. Păi cum să fie studenți dacă tu nu ai ofertă educațională?
Rep.: Încurajator…
Dr. M. V.: Eu am ajuns într-un stadiu în care chiar nu mai pot să suport corupția. Ce o să fac eu? Ăștia o să intre în lichidare, o să-și împartă banii pentru că au avut o politică de lichidare, întâi au vândut o clădire uriașă, pe urmă ne-am mutat pe Râului într-o fostă fabrică de mobilă, deci chiar trebuie să te creadă foarte tâmpit să nu îți dai seama ce politică au. Și atunci degeaba încerci tu să iei în serios învățământul pentru că e doar o fațada în care tu ești folosit, CV-ul tău e folosit și ei în spate încasează sume imense. După care se plâng că nu le ajung banii. Îmi este o silă cumplită.
Născută în Făgăraș, Monica Vlad este doctor în drept cu mențiunea suma cum laude la Facultatea de Drept din cadrul Universității Bebeș-Bolyai din Cluj-Napoca. S-a specializat în drept la Facultatea de Științe Aplicative din Speyer, Germania, și deține o diplomă de master de la Facultatea de Drept din cadrul American University din Washington. A făcut parte din Delegația Comisiei Europene la București, înainte de intrarea României în UE și a reprezentat România, ca expert independent, în Centrul European de Observare a Rasismului și Xenofobiei. A predat la Universitatea „L. Blaga” din Sibiu, Universitatea Româno-Germană din Sibiu și Universitatea „M. Kogălniceanu” din Iaşi. În paralel a lucrat ca cercetător sau profesor invitat la Facultăţile de Drept din Graz, Viena, Institutul pentru ştiinţe constituţionale ale Universitaăţii din Hagen, Germania, Facultatea de Drept din Zagreb, cu o bursă Jean Monnet. A beneficiat și de o bursă Fulbright în SUA. Este autor și coautor a peste 40 de lucrări și articole.
Foto: Captură Impact Făgăraș
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Sindicatului Învățământului Pr , Ștefan Dobre , Turnul Sfatului , Lucian Blaga , Antonie Iorgovan , Monica Vlad , Universitatea Româno , coruptie , New York Times , Mircea Baniciu , profesoara , Publicaţia The New York Times , spaga , Jean Monnet , Centrul European , Pentru Sibiu , Studenţii Stephanie Broatch , Izabela Tomiţă Popescu , Turnu Sfatului , dr. monica vlad , American University , Captură Impact Făgăraș , Delegația Comisiei Europene , Universității Bebeș , Științe Aplicative , Biblioteca Congresului , Organizațiile Media , Profesoara Monica Vlad , Statutului Jurnalistului , articole
Vizualizari: 16146
Ultimele comentarii
Acum 11 ore
MB
Acum 11 ore
Claudiu
Acum 11 ore
Liberal autentic
Acum 11 ore
Neli Oproiu
Acum 11 ore
Bobo